Mama, unde m-ai adus! Numai hartoape. Soferul se teme sa nu lase vreo roata pe aici. In mijlocul campului. Praf, pustiu. Suntem in judetul Giurgiu. Am ajuns in doua comune, in Rasuceni si Toporu. “Unde a intarcat lupul oaia”, glumeste colegul de drum. Hai sa va zicem ceva cu totul special, daca nu stiati. Zona asta e plina de bucuresteni. Sute de familii s-au stabilit aici.

casa_din_rasuceniUnii au fugit de preturile mari de la oras, de taxe si impozite. Altii s-au saturat de poluare si zgomot. Dar asta nu se intampla doar in sudul tarii. E un fenomen national. Orasenii fug la tara. Mii de oameni au facut asta in ultimii ani. Sociologii spun ca avem de-a face cu un proces de reinventare a satului.

Unde intorci capul dai de oraseni. Aproape ca ne era dor de un taran autentic. Nici pomeneala! Adevarul e ca satele noastre, daca ar fi ramas numai cu tarani, s-ar fi stins. Tinerii au fugit la oras, in anii industrializarii comuniste. Au ramas numai batranii, dar ei se duc. Asa am vazut cum stau lucrurile in comuna Rasuceni.

Numai in acest loc sunt, la ora asta, 330 de case parasite. Asa ne-a spus primarul Petre Panait. Mergi pe ulite si din loc in loc vezi gospodarii fara suflare. Numai moartea bantuie acolo. Pe peretele exterior al casei, unde a murit un om, e pusa o panza neagra pe care scrie cine a locuit in acel loc si cat a trait. E un obicei al pamantului. Si sunt atat de multe petice negre…

Preturi mici la case

A murit omul, casa moare si ea, incetul cu incetul. O vezi cum se inclina, cum se curbeaza ferestrele. Parca e fata unui om trist. Acoperisul e gaurit. Pe acolo intra pasarile. Gata, ajunge cu imaginea asta macabra. O asemenea casa poate sa renasca. Cum? E cumparata de un orasean.

Preturile pleaca de la 40 milioane de lei vechi si ajung chiar si la 180 de milioane. Pret mai mare pentru casa mai buna si teren mai mult in jurul locuintei. Dar, in general, suprafata de teren e de aproximativ 1.000 de metri patrati. Mai aflam ceva de la primarul din Rasuceni. Comuna avea 6.000 de locuitori in anii ’80, iar azi mai sunt 2.620 de suflete. Ca sa vezi cum satele noastre erau cat pe ce sa moara!

Fost militar, actual taran

Pornim pe ulitele batatorite de pasii oamenilor si de rotile carutei. E liniste. Intram in magazinul care ne iese in cale, sa intrebam de bucuresteni. “Uite bucuresteanul!”, ne face cunostinta vanzatoarea cu Traian Gava, care statea la o masa, langa soba incinsa, la o tuiculita. Omul pare mai degraba fiu al satului, cu mainile mari, batatorite de munca. Si fata arsa de soare. Ne invita acasa la el.

Casa mare, frumoasa, pe care o si extinde acum. Face baie, bucatarie. “Am cumparat casa in 1992, cu 300.000 de lei. Am muncit un an, ca taximetrist, pentru banii aceia”. Omul nostru a fost maistru militar. Azi e pensionar. “Am vrut sa fug de poluarea din Bucuresti. Credeti-ma, daca ma duc acum doua zile in Capitala, simt ca ma sufoc. Nu mai suport orasul ala. Aici e alta viata, la tara, la aer curat”. Stiti cine ne zice asta? Un om care a trait toata viata in Bucuresti.

O noua viata, la 70 de ani

Intrebam prin comuna unde mai sunt oraseni. Satenii ne spun ca “e puzderie”. Asa stiam si de la autoritatile locale, ca mai mult de 100 de familii de bucuresteni s-au stabilit in Rasuceni, in ultimii sase ani. “Sunt de treaba. Ne intelegem bine cu ei”, spun taranii autentici despre noii lor vecini.

Culmea e ca nu se intorc fiii satului la vatra. Vin aici numai oameni care n-au avut pana acum vreo legatura cu mediul rural sau cu aceasta localitate. Asa il cunoastem si pe Mihai. Nu vrea sa ne spuna numele intreg.

Desi nu-i dam varsta asta, dupa cum arata, are totusi 70 de ani. A cumparat casa in urma cu un an. A dat pe ea 60 de milioane de lei, dar a mai investit inca 80 de milioane pentru imbunatatiri. Are si stupi. “De cand eram mai tanar aveam de gand sa ma retrag la tara. Nu pot sa stau degeaba. Am nevoie de miscare. Vreau sa am animale si pasari in curtea mea”, ne zice gazda, care a locuit pe vremuri in cartierul Drumul Taberei, intr-un apartament cu patru camere, pe care l-a vandut.

Casa la tara, confort de oras

Mai e un lucru interesant. Gospodariile orasenilor nu seamana cu cele ale taranilor. Cu toate ca orasenii stau in casele batranesti, pe care le-au renovat. Cei veniti de la oras au mobila moderna. Vor confort. Si-au tras apa de la fantana, prin teava, astfel incat dau drumul la robinet, cand au nevoie de lichidul vital. Au televizoare color, pereti varuiti ca la oras, fara inflorituri. Isi fac bucatarie si baie in noua lor locuinta.

Pana si curtea arata altfel. E sistematizata. Impartita pe sectoare, totul fiind delimitat prin gardulete din sarma sau printr-o “perdea” naturala de flori sau pomisori. Asa exista sectorul animalelor, al pasarilor, zona de plante ornamentale sau cea pentru legume. Ca sa nu mai spunem ca sunt oraseni care si-au adus cu ei si cateii ori pisicile de la bloc. Animale de companie. Sunt si alte diferente. De bani.

Taranul care are o pensie de vreo 700.000 de lei, de pe vremea cand lucra in agricultura socialista, nu prea pricepe de ce oraseanul are cinci sau sapte milioane de lei pensie, dupa munca in fabrica. “Ei zic ca au fugit de la oras ca sa scape de saracie. Dar au pensii mari. Noi ce sa mai zicem, ca ne-am ales cu doi lei dupa o viata de munca la camp”, cade pe ganduri nea Vasile din satul Cucuruzu.

Telefoane publice in sate

Ne intoarcem la cunostinta noastra, primarul din Rasuceni, care are ganduri mari. Vrea sa faca drumuri cu asfalt, sa instaleze cateva telefoane publice, vrea canalizare. Se va deschide si un cabinet stomatologic, dupa ce un medic de specialitate si-a luat casa in zona.

Pe raza aceleiasi localitati, in apropierea satului Carapancea, e un lac, iar pe marginea lui e o padure. “Ma suna multi oameni cu bani din Bucuresti care vor sa stie cand asfaltez drumurile, ca ei vor sa-si ridice case de vacanta pe marginea baltii”, zice primarul, care a invatat deja sa faca proiecte cu finantare europeana. Capitala nu e departe de aici. Sunt doar vreo 40 de kilometri.

Schimb de locuinta

Alt drum plin de hartoape. Avem noroc si ajungem cu bine pana in comuna Toporu. Intrebam de orăsenii stabiliti aici. Asa ajungem la familia Vata. Au venit in zona doar de cateva luni, dupa ce si-au petrecut toata viata in cartierul bucurestean Giulesti, tot la casa la curte. Au facut schimb de locuinta cu cineva din aceasta comuna. “Viata e prea scumpa la oras. Si prea multa mizerie”, auzim de la Georgeta, care a iesit la poarta impreuna cu mama ei.

Au pus casa la punct, dar mai e mult pana cand gospodaria va fi operationala, sa zicem asa. “N-am animale sau pasari. Cumpar totul de la magazin. Noroc ca magazinele astea satesti au de toate”. Ajunsa la 41 de ani, Geta recunoaste ca nu stie sa dea cu sapa, dar vrea sa invete. “Am vecini buni. Ma ajuta”, e incantata femeia.

Oraseni saraci la Toporu

Datele oficiale arata ca in comuna Toporu s-au stabilit 20 de familii de bucuresteni, de trei ani incoace, dupa cum aflam de la viceprimarul localitatii, Ion Zarna. “Au venit si oameni batrani, dar si tineri. In general, sunt familii nevoiase, care nu mai faceau fata traiului din Capitala. Sunt persoane care n-au avut rude in zona noastra”, conchide reprezentantul autoritatii locale.

Si aici gasim aceeasi problema. Comuna imbatranita. Nasterile sunt ceva cu totul special, in timp ce numai in acest an s-au inregistrat 100 de decese. Si asta la o populatie actuala de 2.900 de suflete. Suntem ceva mai departe de “inima” tarii, la 68 de kilometri.

Reinventarea satului

Sociologii spun ca avem de-a face cu un proces de reinventare a satului. “Eu am vorbit de acest lucru inca din anii ’70. Asta nu tine de regimul politic. Oamenii revin la o viata apropiata de natura. Satul se reinventeaza. Nici nu se pune problema sa moara. Asa ceva se intampla acum in toata Europa”, ne-a declarat Vasile Miftode, seful Catedrei de Sociologie si Asistenta Sociala de la Universitatea “A.I. Cuza” din Iasi.

Specialistul crede ca statul roman ar trebui sa incurajeze acest fenomen, in conditiile in care satele s-au depopulat in ultimii 30 de ani, mari suprafete de teren arabil fiind nelucrate, in timp ce la oras sunt tot mai multi oameni saraci care se plang ca nu mai pot face fata costurilor ridicate ale vietii. “Autoritatile ar face bine sa inventarieze locuintele parasite si degradate din sate si sa incurajeze venirea orasenilor in zonele rurale unde exista un deficit de populatie”.

Fenomenul aculturatiei

Satul romanesc va arata cu totul altfel peste 20 de ani. Venirea masiva a orasenilor in zonele rurale va produce asa-numita “aculturatie”, dupa cum suna o teorie sociologica, despre care putem spune ca a devenit realitate in Romania de azi. Asta inseamna intalnirea dintre oameni care au obiceiuri diferite.

In cazul de fata, oraseni si tarani. Cele doua parti vor invata, in timp, una de la alta, astfel incat din acest amalgam se vor naste chiar si obiceiuri noi. Ramane de vazut daca fiecare va lua de la celalalt numai lucrurile bune. Sau poate ca vor fi “imprumutate” si cele proaste.

2.842 de comune ii asteapta pe oraseni

Se poate spune ca orasenii au unde sa fuga. In toata tara sunt 2.842 de comune. Ai de unde alege. Am vorbit de acest subiect si cu presedintele Asociatiei Comunelor din Romania, Emil Draghici. “Acesta este reversul industrializarii din perioada comunista. Viata la oras a devenit tot mai costisitoare. Orasenii se muta la tara, in speranta ca o vor duce mai bine. Nu exista inca statistici clare ale acestui fenomen. Vom incerca sa punem la punct acest lucru, sa avem informatii cat mai exacte”, ne-a asigurat interlocutorul nostru, care este si primar al comunei Vulcana-Bai din judetul Dambovita.

Magazinul satesc

Iata si oameni mai tineri care au avut curajul sa-si schimbe radical viata. Facem cunostinta cu sotii Angela si Marin Ciocoi. Mai au mult pana la pensie. Femeia a lucrat in domeniul confectiilor, iar barbatul in comert. Nu intamplator si-au deschis in centrul comunei un magazin cu marfuri de toate felurile. “E scumpa viata in Bucuresti. Impozite, taxe. E mai bine la tara”, zice capul familiei. “Am stat si ne-am gandit un an, inainte sa facem pasul asta”, adauga nevasta. Copiii lor au ramas la Bucuresti. “Parerea mea e ca si alti oraseni ar face bine sa vina aici. E un loc bun. Comuna se va dezvolta, se vor face drumuri. Satul romanesc nu moare”, e convins oraseanul, care a renuntat la confortul blocului ca sa simta pamantul sub picioare.

Fenomen greu de cuantificat

Se stie ca numai in 2004 s-au mutat de la oras la sat aproape 20.000 de romani, conform datelor furnizate la acea vreme de Institutul National de Statistica. Este posibil ca numarul “pribegilor” sa fie mult mai mare. Problema e ca multi dintre cei plecati la tara si-au pastrat vechiul buletin de identitate, in care este trecuta adresa de la oras.

Dan Gheorghe, 5 ianuarie 2007

Aveți nevoie de ferestre și uși?

Încercați să ne cereți o ofertă și nouă și veți primi comisioane. Discounturile pot fi de la 20% pînă la 60%. De ce? Deoarece ne putem permite avand o oferta completa și fiind importatori direcți de profile!

La comenzile de ferestre și uși, oferim gratuit plasele de insecte.

Facem contracte de întreținere / mentenanță. Intrați acum în parteneriate ce vă pot aduce câștiguri mari.

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

hidroizolatii balcoane terase trotuare bai bucatariiHIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilor

Avem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.