Cârligul ca la Răsuceni

În „Jocuri populare din regiunea București”, Gh. Popescu-Județ și Gh. Găman descriu jocul astfel:

Multe sunt figurile de joc cărora poporul le-a dat nume de cârlig și multe sunt variantele de jocuri care se numesc Cârligul – moldovenii numesc foarfecele în spate la Corăgheasca „Cârligele”, iar muntenii au dat numele „cârlige” la pașii încrucișați în față.
Cârligul se joacă în toată Muntenia de mijloc, în Oltenia, în Banat și în Ardeal. L-am găsit mereu în alte variante și subvariante la Răzmirești, Copaciu și Toporu din Raionul Drăgănești-Zimnicea, la Dăbuleni-Corabia, la Visag, Banloc, Caraș și Cârpa din Regiunea Timișoara și la Sebiș-Arad.

Cârligul de la Răsuceni are pași de rustem oltenesc amestecați cu pași bătuți muntenești în contratimp.

La joc iau parte băieți și fete, bărbați și femei. Jocul a fost cules la data de 5 februarie 1958 în comuna Răsuceni, Raionul Drăgănești (Vlașca), de la: Dumitru Damian în vârstă de 50 de ani, Marin Băjenaru, de 53 de ani, Mircea Crevenceanu, de 53 de ani, Stanciu Stăncescu, de 50 de ani și de la fetele: Mironica Chiran, de 19 ani, Cristea Maria, de 26 de ani, Elena Pietriș, de 18 ani și Chiriță Elena, de 16 ani.

Muzicanți: vioristul Constantin Dumitri, de 32 de ani și cobzarul Stoian Lăutaru, de 42 de ani.

Jocul cuprinde o singură parte.

Melodia conține trei fragmente.

Formația: în cerc.

Ținuta: prinși de mâini ca la horă.

Sursa: Jocuri populare din regiunea București de Gh. Popescu-Județ și Gh. Găman, Ed. Muzicală a uniunii compozitorilor din R.P.R. 1961.