Localitati

Biserica Sf. Nicolae din Rasucenii de Sus

paroh: parintele Alexandru PIELEANU, mobil 0722668 731

Primaria Răsuceni

In componenţa actuală comuna Răsuceni cuprinde două sate vechi, Răsuceni şi Cucuruzu şi două sate recente Carapacea şi Satul Nou (Coreea).

Suprafata: 8032 ha
Intravilan: 255 ha
Extravilan: 7777 ha
Populatie: 2498
Gospodarii: 1380
Nr. locuinte: 1865
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 4

Adresa
Comuna Rasuceni
Judetul Giurgiu
Cod Postal : 087190

Telefon: 0371-316585, 0246 238 142
Fax: 0372-002159

Email: primarierasuceni@infoprimarie.ro

Primar: Spălatu Costel
Viceprimar: Mareş Florin
Secretar: Domiloiu George
Contabil: Neacşu Marcel

Asezarea geografica:
Localitatea se află situată în Nord-Vest Judeţului Giurgiu, la limita cu Judeţul Teleorman

Activitati specifice zonei:
Agricultură
Pescuitul
Vânatul

Activitati economice principale:
Agricultură
Creşterea animalelor şi păsărilor
Comerţ

Obiective turistice:
Păduri
Bălţi

Evenimente locale: 1 septembrie: ziua comunei

Facilitati oferite investitorilor:
Terenuri agricole
Grad poluare: zero
Acces internet, cablu TV
Telefonie mobilă
Distanţa medie faţă de Bucureşti: 55km asfalt
Posibilităţi teren arabil şi creşterea animalelor şi păsări

Primaria Bujoreni

Adresa: București-Alexandria, nr. 20
Localitate: Bujoreni
Judet: Teleorman
Ţara: Romania
Cod postal: 147040
Telefon: 0247-443169
Fax: 0247-443169
website: http://www.comunabujoreni.ro

Persoane din institutie:
Primar: Burcea Florentin
Viceprimar: Ivănuș Mioara
Secretar: Oancea Marius
Contabil: Crișan Ani

Suprafata: 3648 ha
Intravilan: 300 ha
Extravilan: 3348 ha
Populatie: 1017
Gospodarii: 738
Nr. locuinte: 726
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 1

Numele localitatilor aflate in administratie: Bujoreni, Prunaru

Asezarea geografica:
Comuna Bujoreni se află aşezată în partea de est a judeţului Teleorman
Pe drumul european E 70
La 54 km de Bucureşti şi 36 km de Alexandria

Activitati specifice zonei:
Agricultură
Creşterea animalelor

Activitati economice principale:
Comerţ
Morărit
Prestări servicii

Firme reprezentative:
SC Daniv SRL
SC Savimar SRL
SC Ralex SRL
SC Agro Ivanus SRL
SC Vivipet SRL
SC Adiamo SRL
SC Aticem SRL

Obiective turistice:
Monumentul eroilor: \”Sarja de la Prunaru\” – ridicat în memoria luptelor din primul război mondial, ce au avut loc în satul Prunaru
Biserica din lemn \”Sfânta Paraschieva\” Bujoreni din anul 1711
Şcoala cu clasele I-IV Prunaru
Biserica \”Duminica Tuturor Sfinţilor\” din Prunari din anul 1825
Bălţi de pescuit şi agrement, zone pitoreşti cu păduri şi ape

Facilitati oferite investitorilor:
Terenuri situate cu acces la DE E 70
Taxe şi impozite mici
Forţă de muncă
Acoperire telefonie, cablu TV, internet
Facilităţi în domeniul agricol

Proiecte de investitii:

Asfaltare drumuri comunale
Extindere iluminat public
Reabilitare cămin cultural

Ferma de struți SURAKI SRL
, ,

Denumire: SC Suraki SRL Ferma Abator
Adresă: Comuna Rasuceni
Localitate: 087190 Răsuceni
Judeţ: Giurgiu
Telefon: 021 411 6230
Telefon: 021 411 9465
Pagina web: www.suraki.ro

SC SURAKI SRL a fost înfiinţată în anul 2001, într-o locaţie special selectată, neafectată de dezvoltarea industrială, alfată la circa 50 km, sud vest, depărtare de capitală. În anul 2006 a fost finalizată prima investiţie, o fremă de creştere şi înmulţire a struţilor, având o capacitate de până la 20.000 de capete, pentru ca un an mai târziu, să fie finalizat restul complexului agro industrial, abatorul, sectia de prelucrare a cărnii carmangerie, secţia de prelucrare a pieilor tăbăcărie şi staţia de epurare şi incinerare. Alături de ferma zootehnică complexul dispune şi de o fermă vegetală, având în exploataţie o suprafaţă de circa 300 ha, care asigură furajarea animalelor din fermă, astfel având un ciclu de producţie complet integrat.

Scoala Gimnaziala “CONSTANTIN STANCESCU” RASUCENI
,

Cod SIRUES 566145
Cod fiscal: 19180824
Adresa jud GIURGIU, RĂSUCENI, Str. Principala, Nr. Fn
Telefon Fix: 0246 238 129 Fax: (0246) 238.129
e-mail: scrasuceni@yahoo.com

Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Răsucenii de Jos
,

fondată la 1883

Ferma de capre „La Caprina”

Ferma de capre “La Caprina” se afla in sudul Romaniei, pe granita judetelor Giurgiu si Teleorman la 60 km de capitala tarii, Bucuresti. Se poate ajunge pe drumul judetean ce leaga comuna Draganesti – Vlasca de orasul Giurgiu, iar ca punct de reper se poate folosi “Halta Rasuceni”. Suprafata pe care se intinde este de 12ha, unde se gasesc 9 grajduri si o suprafata arabila. Desi multi crescatori se feresc de capre, ele fiind considerate stricatoare si neastamparate efectivul nostru de capre pentru muls este de 330 de capete, selectate cu atentie pe parcursul a 4 ani. Ele sunt exploatate in stabulatie in cele mai bune conditii. Ferma este dotata cu sala de muls moderna: instalatie de muls, tanc de inox pentru pastrare si racire cu pastrarea temperaturii constante la 4 grade C; sala de branza: vana de inox pentru pasteurizarea laptelui, presa si forme; camera cu crinte pentru maturare si camera de depozitare dotata cu aer conditionat. Transportul de la sala de muls catre sala de branza se face prin circuit dublu, astfel laptele neintrand in contact cu aerul.

Pe langa cresterea animalelor este un loc foarte bun pentru relaxare, aerul curat, padurea din spatele fermei si produsele naturale completand experienta deosebita intr-o ferma de animale romaneasca.

Mănăstirea Pantocrator de la Drăgăneşti Vlaşca

Mănăstire de călugări

Mănăstirea Pantocrator din Drăgăneşti Vlaşca adăposteşte o părticică din moaştele sfintei Maria Magdalena. Lăcaşul a fost ridicat în 2012, pe locul unui fost spital abandonat.

Pe drumul care leagă Bucureşti de Alexandria, în localitatea Drăgăneşti Vlaşca, a răsărit de câţiva ani cea mai nouă mănăstire din Teleorman. Lăcaşul poartă un nume vechi cu origini greceşti ”Pantocrator” (Atotţiitorul) şi este închinat sfintei Maria Magdalena. În urmă cu patru ani, în locul care astăzi emană linişte şi credinţă, zăceau ruinele unui fost spital, ridicat în timpul Primului Război Mondial, transformat, mai apoi, în spital comunal şi abandonat de zeci de ani. Ridicarea micii biserici, a chiliilor şi a altarului de vară vizitate astăzi de mii de credincioşi nu ar fi fost posibile fără iniţiativă a doi tineri credincioşi ai Domnului: Protos. Sebastian Serdaru şi arhid. Serafim Baciu.

Decizia ridicării mănăstirii a coincis cu momentul în care ambii tineri, cu studii în Teologie, au decis să renunţe la cele lumeşti şi să treacă la traiul monahal pentru a-şi dedica în totalitate viaţa lui Dumnezeu. ”Totul a început în anul 2010 când împreună cu părintele Serafim, arhidiaconul Preasfinţitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului am plecat într-o vizită la Muntele Athos, acolo este venerată într-un mod special Maria Magdalena, pentru că acolo se găseşte mâna stângă a Mariei Magdalena. Aveam de mult un soi de chemare interioară, dar acolo a fost momentul decisiv în care m-am hotărât cumva să facem o mănăstire şi să ne închinăm viaţa lui Dumnezeu pentru totdeauna. În 2011 am intrat în monahism şi atunci am început să căutăm mai multe locaţii în care să ne ducem la îndeplinire dorinţa aceasa de a ridica o nouă casă a lui Dumnezeu” povesteşte stareţul mănăstirii, părintele Sebastian.

Ajunşi pe locul fostului spital comunal din Drăgăneşti Vlaşca, cei doi părinţi au ştiut că acesta este locul în care vor ridica noul lăcaş : ”Când am ajuns aici, pe locul acesta, pe locul fostului spital din Drăgăneşti Vlaşca a simţit că aici este. Cu toată paragina locului, cu toate clădirile dărăpănate ale spitalului care fusese părăsit însă din anii 70, nu a contat. Am simţit că aici trebuie să fie” Cei doi au demarat iniţial discuţiile cu primăria pentru obţinerea locului.

https://youtu.be/W_LEE9IChQo

În 2012 a început construcţia paraclisului, dedicat sfintei Maria Magdalena. ”Fiind venerată la mănăstirea de la muntele Athos acolo unde am luat decizia de a începe viaţa monahală am zis că prima biserică trebuie să o dedicăm sfintei Maria Magdalena către care avem venerare deosebită”, mai spune stareţul. Cu propriile economii şi cu donaţii strânse de la credincioşi, cei doi părinţi au reuşit ridicarea lăcaşului într-un timp record: ”Paraclisul s-a sfinţit în 2014, în Duminica Mironosiţelor.

Sala de mese, bucătăria, altarul de vară închinat Schimbării la faţă a Domnului, au fost sfinţite în 2015”. Numele de Pantocrator nu a fost ales întâmplător.”Numele de Panto Crator însemnă Atotţiitorul şi este un nume pe care Apocalipsa i-l dă lui Hristos. Este un nume pe care Hristos îl poartă mai ales după ce s-a înălţat la ceruri. Este credinţa că Hristos este acela care pe toate le ţine, prin dragostea sa, prin puterea sa.

Dintre cele 13 mănăstri din Teleorman, am vrut ca mănăstirea noastră să fie prima închinată în primul rând Mântuitorului Iisus Hristos”, mai spune stareţul Sebastian.

În fiecare vineri de la ora 21: Sf Maslu, Paraclisul Sfintei Mironosite Maria Magdalena și Sfânta Liturghie

Ocrotitori Mănăstirii Pantocrator: Sfântul Ioan Teologul și Sfânta Mironosiță Maria Magdalena

Mănăstirea Sf Treime Drăgănești Vlașca

6 vietuitoare, viata de obste

Hram: Sfanta Treime (hramul manastirii si al viitoarei biserici), Sfintii Ciprian si Iustina (paraclisul)

Acces: din centrul comunei Draganesti-Vlasca, localitate situata pe DN 6 Bucuresti (60 km)-Alexandria (27 km), 2 km N, pe DJ 503, spre Videle;

Stareta: monahia Mitrodora Gligor

Adresa: Draganesti-Vlasca, 147135, jud. Teleorman

Manastirea Draganesti-Vlasca a luat fiinta in anul 1998, intr-un vechi conac ce a apartinut in perioada interbelica mosierului Anghel Capra (inrudit cu familia filosofului Constantin Noica). Biserica cu hramul Sf. Treime este in constructie. In prezent se lucreaza la pictura paraclisului cu hramul Sf. Ciprian si Iustina, o imbinare intre pictura bizantina si pictura romaneasca a sec. XV-XVI.

Schitul Acoperamantul Maicii Domnului, Chiriacu
,

Schitul „Acoperamântul Maicii Domnului” face parte dintre asezamintele monahale noi, înfiintate dupa constituirea tinerei Episcopii a Giurgiului. Situata în apropiere de drumul ce leaga Giurgiul de Ghimpati, lânga localitatea Chiriacu, tânara asezare monahala doreste sa fie un punct de reper spiritual pentru credinciosii acestor tinuturi. Înfiintarea ei reia o veche traditie monahala, marcata prin existenta manastirii din Padurea cea Mare a Bolintinului, dar si prin activitatea sociala, pastorala si misionara a vrednicului de pomenire arhimandrit Meletie de la Cascioarele. Sfintirea noului asezamânt a avut loc în data de 20 iulie 2006, când Preasfintitul Parinte Ambrozie, întâiul episcop al Giurgiului, a savârsit slujba de târnosire a bisericutei de lemn, menita sa slujeasca drept loc de rugaciune celor patru monahi, precum si credinciosilor doritori de liniste duhovniceasca. Prin ostenelile Preacuviosului Parinte Staret Dionisie Cârjan, schitul a fost înzestrat cu un corp de chilii trapeza pentru a asigura conditiile optime de viata si rugaciune pentru monahi. De asemenea, a fost realizata racordarea la sistemul de electricitate, iar drumul de acces a fost modernizat pentru a facilita accesul pelerinilor si al tuturor iubitorilor de Hristos.

Dorinta de a pune începatura noua vietii duhovnicesti în aceasta zona a determinat obstea schitului sa înceapa demersurile pentru ridicarea unei biserici din zid. Cu truda dar si cu nadejde nestramutata în rugaciunile Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu, parintii s-au ostenit sa transforme acest cucernic gând în fapta lucratoare spre mântuire. Primul pas l-a reprezentat punerea pietrei de temelie, la sarbatoarea Acoperamântului Maicii Domnului, pe 1 octombrie 2008. Preasfintitul Parinte Ambrozie, episcopul Giurgiului, însotit de un ales sobor de preoti si diaconi, dar si de autoritatile judetene si locale a binecuvântat începerea lucrarilor de zidire la noul lacas de închinare si i-a îndemnat pe toti cei prezenti sa sprijine înfaptuirea acestui proiect.
Adresa: Sat Chiriacu, Comuna Izvoarele
Staret – Ierom. Dionisie CÂRJAN – Tel.: +40(763) 856 164
Cont: RO26RNCB0145059139590001
3 vietuitori, viata de obste

Hram: Acoperamantul Maicii Domnului

Acces: din Bucuresti pe DN6/E70 (spre Alexandria) pana in loc. Ghimpati (40 km), apoi pe DN 5B catre S, 20 km; dupa loc. Vlasin, pe DL, 7 km spre V pana ia manastire (langa satul Chiriacu)

Egumen: ierom. Dionisie Carjan

Adresa: sat Chiriacu, com. Izvoarele, 087141, jud. Giurgiu

Schitul Acoperamantul Maicii Domnului este situat in apropiere de drumul ce leaga Giurgiul de Ghimpati, langa localitatea Chiriacu. Schitul Acoperamantul Maicii Domnului a fost sfintit in data de 20 iulie 2006. Este format dintr-o bisericuta de lemn si un corp de chilii.

Pe drumul care te poartă de la Ghimpaţi spre Giurgiu, după satele Schitu şi Vlaşin, în colţul pădurii de la Valea Bujorului, un indicator te îndeamnă spre  Schitul Acoperământul Maicii Domnului. Fără să stau pe gânduri am pătruns pe „culoarul” ce te conduce prin pădurea seculară ai cărei copaci stau să înfrunzească, lăsând încă la vedere cerul senin. Am trecut de satul numit Valea Bujorului, (nu întâmplător, ci pentru că în luna mai în poieniţele codrului înfloreşte din belşug bujorul românesc) şi am descoperit lângă o altă pădure, în vecinătatea satului Chiriacu, o mică mănăstire, aşezare călugărească situată într-un loc retras, la vreo 600 de metri de şoseaua principală. Este un aşezământ mo­nahal relativ nou, sfinţit în 2006, la 1 oc­tom­brie, în prezenţa celui dintâi episcop al Giurgiului, Preasfinţitul Părinte Ambrozie.

Acoperişul bisericuţei din lemn străluceşte în soare. Sfântul lăcaş este înconjurat de verdele crud al câmpului. Din depărtare, bisericuţa pa­re miniaturală şi este asemenea unui giuvaier lângă bătrânul codru. M-a întâmpinat părintele stareţ Dionisie Cârjan. Prin acoperişul sfântului lăcaş se aude şuieratul vântului, dar şi gân­gu­ritul porumbeilor. Părintele stareţ Dionisie deapănă povestea acestui aşezământ religios, care, în 2006, mai bine de două luni, a avut un singur sălăşluitor. La doi ani de la târnosirea bi­se­­ricii de lemn, cu hramul Sfântul Ilie, a fost pu­să şi piatra de temelie şi pentru biserica de zid, după cum este numele aşezământului monahal, la praznicul Acoperământului Maicii Domnului (1 octombrie), cel de-al doilea sfânt lăcaş care va fi ctitorit având hramul Sfântului Ioan Botezătorul.

Smerenie
Părintele stareţ a intrat în viaţa monahală în 1994, însă tendinţa spre viaţa de mănăstire o avea de multă vreme. În anii comunismului cu greu se trecea la călugărie. Se intra abia pe la 60 de ani cu acordul familiei. „Puţini au intrat pe atunci, cei care au fost pe la seminarii au reuşit să se mai retragă. Prin 1971 am avut neşansa să nu intru la Seminariu, dar am rămas consecvent ideii. Părintele stareţ Irineu Iuraşcu de la mănăstire la Plumbuita, cel care a redes­chis mănăstirea Comana în 1992, m-a luat sub «aripa» sfinţiei-sale şi, încet, încet, am deprins rânduiala şi canoanele. La început mi-a dat un fel de îndrumar de viaţă călugărească, fiind mirean. M-a învăţat în primul rând ce este răbdarea şi smerenia fiindcă atunci când vii din lume pe poarta mănăstirii, cu smerenia eşti puţin certat. M-a pregătit fără să-mi dau seama că el face acest lucru, mergând zi de zi şi duminicile, la slujbe. Patru ani am stat ca frate de mănăstire. După ce am trecut la călugărie, am învăţat şi mai multe despre răbdare, smerenie şi ascultare.

Unsprezece ani am stat la Mănăstirea Co­ma­na”, exprimă părintele stareţ şi continuă, adu­cându-şi aminte de lunile în care a fost singur la Mănăstirea de la Chiriacu. „Am în­ce­put eu, ca vieţuitor unic. A venit apoi cântăreţ un băiat de la Seminarul din Giurgiu, iar mai târziu, un alt frate, de la Mănăstirea Comana”. Astăzi, schitul are doi monahi şi doi fraţi.

Primul corp de chilii, unde se află şi stăreţia, a fost finalizat în 2007. „Încă nu are funcţio­nalitatea de stăreţie fiindcă stau şi eu, şi părintele Chiril, şi fratele acesta care este cântăreţ şi ne chinuim să închegăm o obşte, dar din pă­cate, foarte puţini mai caută să intre în viaţa monahală. Atât în mănăstirile de călugări şi în mănăstirile de maici sunt tot mai puţini mo­nahi şi monahii”, mai spune părintele sta­reţ, făcând precizarea că mănăstirile de la câm­pie au dus lipsă de personal de multă vre­me.

Viaţă de obşte
Ca în orice mănăstire, programul liturgic este respectat cu stricteţe. Slujbele sunt impresionante, de o frumuseţe aparte însă, deşi schitul nu este departe de localităţile Izvoarele, Chiriacu şi Valea Bujorului, nu se adună foarte mulţi credincioşi. Oamenii locului nu sunt conştienţi încă de izvorul de „apă vie”, de harul duhovnicesc aflat pe plaiurile lor. Merg la slujbă cam aceiaşi, de fiecare dată, în special vârst­nici, dar şi câţiva copii. „Avem puţin noroc că băiatul pe care îl avem aici din 2006 este student la Teologie la Târgovişte, predă religia aici, în sat. Însă pentru cei care vor să vină nu e un mijloc de transport şi până la şosea sunt 600 de metri. Sunt cei în vârstă care ne cercetează, au venit şi iarna şi pe ploaie. Dar sunt duminici, în timpul iernii, când este zăpadă mare şi slujim singuri. Poate şi unde suntem mai depărtaţi, mai singuratici, mai la început, poate nu ne ştie lumea… La sărbătorile mai mari mai vin şi din împrejurimi. Noi respectăm programul liturgic. Nimic nu se sare”, adaugă părintele stareţ.

În viaţa de obşte călugării pun toate în comun şi fac toate în comun: slujbele, masa, lucrul, toate cele necesare vieţii. „Este viaţă de obşte, se mănâncă în obşte la trapeză, munca, tot de obşte, apoi, fiecare ce mai are la ascultări. Mai spargem un lemn, mai avem grijă de un animal…”.

Chiliile schitului nu sunt încă finalizate. De curând a început şi construcţia porţii şi a unui turn-clopotniţă care va fi ridicat prin sprijinul unui binefăcător. Părintele stareţ speră ca din toamnă să fie începută şi zidirea noii biserici, din cărămidă. „Să ne dea bunul Dumnezeu şi Maica Domnului putere de muncă. Vrem să mai facem încă un rând de chilii, să fie zece, şi un arhondaric pentru eventualii oaspeţi, dar şi o trapeză pentru că nu putem sta la agape mai ales toamna, la hram, la 1 oc­tom­brie. A doua biserică va avea hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Va fi un hram de iarnă. Sper ca în toamna asta să  punem temelia şi pentru bi­serica mare, fiindcă e greu, în ziua de hram a fost cam înghesuit soborul de preoţi. Cred că Maica Domnului nu-şi lasă copiii neajutaţi, fiindcă tot ansamblul acesta este sub Aco­perământul Maicii Domnului care este stareţa tuturor mănăstirilor”, spune cu nădejde părintele stareţ.

Încuviinţez şi-mi iau rămas bun de la părintele Dionisie, nu înainte de a cerceta cu privirea câmpul şi pădurea din apropiere ce a făcut parte cândva din măreţii codri ai Vlăsiei.

Pe Valea Câlniştei
Aici, pe Valea Câlniştei s-au format în urmă cu mai bine de 200 de ani satele Izvoarele şi Chiriacu, având la îndemână codrii seculari ce-i adăposteau pe localnici în faţa pericolelor purtătorilor de şalvari.  Satul Chiriacu îşi trage numele de la proprietarul Bimbaşa Chiriac numit de localnici şi căpitanul Kiriac şi avea însărcinarea de a veghea asupra pericolelor ce pândeau hotarele. Îşi avea moşia pe aceste meleaguri. Se spune că urmaşul căpitanului Kiriac a fost Ştefan Kiriac Arsache a cărui moşie era până la Stăneşti şi Arsachi. Cândva, se spune că înălţimea ierburilor din poienile şi luminişurile pădurii erau atât de înalte încât călăreţul nici nu se vedea de pe calul său. Satele Izvoarele şi Chiriacu sunt şi astăzi, ca totdeauna, despărţite de podul sub care se ascundeau carele cu boi încărcate cu lăzile de zestre pe când năvălitorii turci traversau în cealaltă parte, după cum povesteau bătrânii locului.
sursa