Mitul „românului-infractor”, pulverizat de statistici

Aproape trei decenii, propaganda a forțat pe toate canalele ideea „românului-infractor”, aducând grave prejudicii de imagine și de auto-percepție românilor. Știrile care abundă în relatări de furturi, tâlhării, violuri și multe alte infracțiuni, acuzele mai mult sau mai puțin directe sau „analizele specialiștilor” au indus percepția generală că România este un spațiu al infracționalității și că românii au o înclinație aparte pentru infracțiune. Pe cât de elaborată a fost manipularea, pe atât de simplă este demontarea acesteia, cu ajutorul datelor statistice.
O comparație cu celelalte țări comunitare pe baza datelor Eurostat, realizată de www.analizeeconomice.ro,  ne arată o Românie care stă mai bine decât majoritatea statelor la capitolul infracționalitate. Eurostat a actualizat zilele acestea datele privind ratele infracționalității pe tipuri de infracțiuni aferente anului 2016. Sunt cuprinse și date aferente unor state din vecinătatea spațiului comunitar. Rata infracționalității se calculează prin raportarea numărului de infracțiuni la o sută de mii de locuitori.
Astfel, cele mai multe tâlhării la suta de mii de locuitori s-au înregistrat în Belgia (196,68), Spania (152,12), Franța (148,39), Portugalia (128,74), Anglia și Țara Galilor (102,01). În România, rata infracțiunii de tâlhărie a fost în 2016 de 15,67 (locul 24 din UE). În afara UE, cea mai mare rată a infracțiunii de tâlhărie s-a înregistrat în Turcia (34,45).
Rata infracțiunii de furt din statele spațiului comunitar a atins cele mai mari valori în Danemarca (3.952), Suedia (3.811), Anglia și Țara Galilor (2.286), Finlanda (2.069) și Franța. În afara UE, cea mai mare rată a furturilor s-a înregistrat tot într-o țară nordică, și anume în Norvegia (2.006). În România, rata infracțiunii de furt a fost de 466,08 (locul 24 în UE).
Statistica Eurostat ne oferă date și despre furturile din locuință. Rata furturilor din locuințe a înregistrat cele mai mari valori în Danemarca (777,59), Belgia (590,66), Suedia (428,60), Luxemburg (368,42) și Franța (361,29). În afara spațiului comunitar, cea mai mare rată a furturilor din locuințe s-a înregistrat în Elveția (312,8). În România, această rată a avut o valoare de 75,07, plasându-ne pe antepenultimul loc din UE.
Rata infracțiunii de vătămare corporală ne arată că în Anglia și Țara Galilor s-au înregistrat în 2016 cele mai multe infracțiuni de acest tip din spațiul comunitar (799,53 la 100 mii locuitori). Belgia (603,26), Luxemburg (494,75), Franța (363,86) și Germania (170,41) sunt statele aflate pe următoarele locuri în acest top. România, cu o rată a vătămărilor corporale de 1,54, e pe ultimul loc în UE.
Rata infracțiunii de viol din spațiul comunitar a înregistrat cele mai mari valori în Anglia și Țara Galilor (71,05), Suedia (64,06), Irlanda de Nord (44,60), Scoția (32,64) și Danemarca (29,42). România a înregistrat o rată a infracțiunii de viol de 4,76 (locul 20 în UE).
autor: COSMIN ȚÎNTĂ
Mai multe date și
tabelul comparativ pot fi găsite AICI.

Pr. Dimitrie Bejan: „Nimeni nu trece fără rost pe lângă noi”

Să vă spun un secret, părinţilor. Tatăl meu, în fiecare zi ieşea la poartă şi oprea câte un ţăran, care îi părea mai sărac şi-i spunea:
– „Stai oleacă!”
– „Da ce-i, bădie?”
– „Hai şi-i mânca!”


Continue reading

ZIUA Națională a Portului Tradițional din România

În acest an, in a doua duminică din luna mai adica pe 13 mai 2018, se sărbătorește Ziua Națională a Portului Tradițional din România.

portul popular, port popular

A fost instituită din 2015, iar în această zi sunt organizate evenimente cultural-artistice, sociale și educative, prin care să „se evidențieze valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiționale specifice fiecărei zone”.
Continue reading

Jocul strămoşesc de la Şargu

Tinerii din Cacova (Şcheii Braşovului) împreună cu Uniunea Junilor din Şchei şi Braşovechi organizează duminică, 6 mai 2018, tradiţionalul Joc strămoşesc de la Şargu (str. General Moşoiu 27 – la Crucea de la Şargu). Brașovenii și turiștii sunt invitați la una dintre cele mai vechi sărbători ale comunității din Șchei, atestată încă dinainte de 1830.

În Șcheii Brașovului sunt organizate patru jocuri strămoșești, câte unul pentru tinerii și băiatele din fiecare zonă a cartierului. Spre deosebire de alte zone alte țării unde jocul a dispărut din calendarul activităților tradiționale, în Șchei acesta și-a păstrat însemnătatea, funcțiile și popularitatea fiind organizat de către Juni, Tinerii din Cacova și familiile fetelor care sunt invitate la jocul strămoșesc.

Jocul strămoșesc din Cacova este organizat prin tradiție în fiecare an, în a doua Duminică după Duminica Tomii, fiind unul dintre rarele momente din când brașovenii pot vedea fetele din Șchei în costumul de sărbătoare și vechiul port tradițional al Junilor Rosiori, cu căciula cu țoc și pene de curcan.

juni Hora de la Șargu2Sărbătoarea începe pe la orele nouă, când Tinerii se adună la casa vătafului, unde sosesc şi lăutarii. Acolo se formează o coloană de tineri, îmbrăcați în haine românești de sărbătoare, care coboară în Piața Unirii. Ulițele răsună de muzica lăutarilor, la fel și Piața Prundului unde tinerii joacă hora junilor şi aruncă buzduganul. La orele 10.30 Tinerii părăsesc piața, urcând spre Crucea de la Șargu.

Odată ajunşi pe platoul unde va avea loc jocul, tinerii din Cacova se prind din nou în hora junilor, îndeplinesc ritualul aruncării buzduganului, apoi ies din platoul de la Șargu, în ordinea venirii și în sunetele marşului și se îndreaptă spre casele unde tinerele îi așteaptă înveșmântate în “hainele româneşti”.

Pe la orele 13-13.30 are loc un alt moment însemnat “Aducerea fetelor la joc”; perechile de tineri sosesc la Crucea de la Șargu în acordurile marşului şi în sunete de aplauze. Fiecare pereche înconjoară bradul de trei ori pentru ca fetele să-şi etaleze ţinuta.

După acest moment începe prezentarea jocurilor, întâi străvechea horă a junilor, apoi alte dansuri ca breaza, ardeleana, braşoveanca, sârbe și brâul aşa cum se joacă ele în Şchei. Prezentarea jocurilor continuă până pe la orele 16.00, când tinerii și perechile lor părăsesc platoul de la Șargu.

Perechile se întorc la Șargu pe la orele 17.00 schimbate în haine elegante de banchet sau de bal, Această parte a jocului constituie de fapt balul, la care este invitată toată mulţimea prezentă. Adesea se încinge o petrecere care continuă până la lăsarea întunericului.

Evenimentul cultural traditional este organizat cu sprijinul financiar al Primariei Brasov. Braşovenii sunt aşteptaţi să vină în număr cât mai mare la acest eveniment deosebit şi să petreacă duminica alături de scheieni într-un mod mult mai atractiv decât obişnuitul mers la grătar.

Tinerii, plătiți pentru a se stabili într-o comună din Alba

Tinerele cupluri care se vor căsători și vor rămâne cel puțin cinci ani pe teritoriul comunei Almașu Mare ar urma să primească o primă de instalare de 1.000 de euro sau echivalentul în lei.

Această inițiativă îi aparține unui consilier local, în contextul în care populația din Almașu Mare a scăzut dramatic în ultimii ani, de la 1.690 locuitori în 2002, la doar 1.289 în 2011.

Mai mult, majoritatea celor care au rămas în zonă sunt oameni în vârstă.

Având în vedere depopularea tot mai accentuată înregistrată la nivelul comunei Almașu Mare, se impunea luarea unor măsuri care să stopeze acest fenomen tragic și dureros, care lasă în urmă case părăsite, bătrâni lăsați fără cel mai mare sprijin. Din cauza sporului natural negativ, situația la nivelul comunei este din ce în ce mai tragică și impune luarea unor măsuri urgente”, a explicat consilierul.

„Se observă, în ultimii ani, un exod masiv al tinerilor din comună către orașele învecinate, iar odată plecați, este puțin probabil că aceștia se vor mai întoarce vreodată înapoi în locurile natale”, a mai spus acesta pentru Ziarul Unirea.

„Eu am mers pe ideea că pot veni oameni și din alte părți, să se instaleze în Almașu Mare, pentru minimum 5 ani, să repopuleze zona”, a continuat el.

De asemenea, consilierul dorește să repornească mineritul în zonă.

„Am făcut un sondaj printre oamenii în putere, mai tineri, dacă sunt de acord ca în zonă să repornească mineritul. Tinerii mi-au spus că pentru un salariu de 1000 de euro pe lună nu ar mai emigra, iar cei plecați pe dincolo s-ar întoarce acasă”, a explicat el.

Comuna este formată din satele Almașu de Mijloc, Almașu Mare (reședința), Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nădăștia și cătunul Șesuri. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1407 – ”Possesia Almas”. Satul este mult mai vechi decât prima sa atestare documentară, în sprijinul acestei afirmații venind uneltele de minerit și materialele de construcție romană (ce au fost găsite pe raza localității și se găsesc în Muzeul ”Achim Emilian”), galeriile cu inscripții romane.

 

Strigăt de ajutor din partea preotului din Negrenii de Sus care a adoptat 85 de suflete: „Avem nevoie de alimente de orice fel şi de mobilier, lemne de foc“!

Părintele Bogdan Cristian Danu a adoptat comunitatea săracă din Negrenii de Sus. 85 de copii şi bătrâni din comună primesc, zilnic, o masă caldă la cantina socială ridicată de părinte din donaţii. Preotul Danu are nevoie de ajutor pentru a finaliza lucrările la Centrul social, început la Negreni, şi pentru a duce mai departe misiunea de a hrăni zeci de suflete.

Copiii din localitatea Negrenii de Sus, o comună săracă din Teleorman, primesc zilnic o masă caldă, haine noi de Paşte şi de Crăciun, sunt pregătiţi cu cele necesare pentru începerea anului şcolar, ajutaţi la teme, primesc lecţii de engleză la biserică, sunt consiliaţi şi îndrumaţi. Bătrânii sărmani din Negrenii de Sus primesc şi ei, zilnic, o masă caldă şi sprijin atunci când au nevoie. Minunea de la Negrenii de Sus, unde sărăcia şi nevoile sunt cuvinte de ordine, se întâmplă graţie preotului Bogdan Cristian Danu care şi-a adoptat comunitatea. În demersul său de a-şi ajuta semenii, părintele de la Negrenii de Sus a pornit de la zero. A avut doar o imensă dorinţă de a ajuta şi o mare credinţă că în proiectul său va primi ajutor din partea oamenilor de bine, care nu pot rămâne indiferenţi la suferinţa semenilor.

”Din dorinţa de a arăta care este credinţă adevărată şi de a crea o viata mai bună pentru cei nevoiaşi am înfiinţat un ONG, Asociaţia Casa Plină care susţine un Centru social numit Sf. Spiridon în Negreni, judeţul Teleorman”, spune părintele.

Cu donaţii de la oameni de bine, bătând la multe uşi şi militând în mediul virtual pentru copiii de la Negrenii de Sus, preotul Danu a reuşit să ridice de la zero în comuna săracă din nordul judeţului un centru social. Aici este funcţională de câţiva ani cantina socială unde sunt hrăniţi zilnic 85 de copii şi bătrâni nevoiaşi din comună. „Oferim o masă caldă în fiecare zi copiilor nevoiasi şi bătrânilor singuri, la domiciliu, aproximativ 85 de porţii şi desfăşurăm lecţii şi activităţi educative în biserică momentan, urmând apoi în Centrul social”, mai spun părintele Danu.

Să asigure masa zilnică pentru copiii şi bătrânii pe care i-a adoptat nu este o sarcină uşoară. Pentru fiecare porţie, părintele se zbate să primească ajutor. Mâncarea pentru copii, cheltuielile cu utilităţile şi întreţinerea cantinei sociale se asigură exclusiv din donaţii pe care preotul le strânge de la oamenii care vor să întindă o mână de ajutor.

Banii nu ajung de fiecare dată şi nu se strâng săptămânal sumele necesare achitării datoriilor, dar părintele nu a renunţat niciodată la proiectul început. Lansează, periodic, apeluri pentru ajutorarea copiiilor din Negreni. În prag de iarnă, părintele are nevoie din nou de sprijinul oamenilor cu suflet: „Avem nevoie de alimente de orice fel şi de mobilier, materiale de construcţii, materiale didactice şi de igienă pentru curăţenie, lemne de foc, bani. Putem semna contracte de sponsorizare cu firme care au dreptul sa doneze pana la 20% din impozitul anual pe profit pe care îl datorează statului român”.

Donaţiile pentru alimentele care asigura masa copiilor şi bătrânilor sărmani din Negrenii de Sus se fac în contul asociaţiei Casa Plină sau Parohia Negreni de Sus.

Urgenţele cantinei o reprezintă banii pentru alimente şi lemne de foc, având în vedere intrarea în sezonul rece.

mai multe aici

În fiecare an, pe 2 iunie, este marcată Ziua Națională a Adopției

Pe 11 februarie 2014, plenul Camerei Deputaților a adoptat propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naționale pentru Adopție în data de 2 iunie, cu 292 voturi pentru și 5 abțineri.

Proiectul de lege a fost inițiat în aprilie 2013, de către 12 parlamentari din întreg spectrul politic, având ca scop principal promovarea adopției naționale. La 29 octombrie 2013, propunerea de lege a fost adoptată de plenul Senatului, cu 103 voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere. Senatul a fost prima Cameră sesizată în acest caz, iar inițiativa legislativă propune ca autoritățile și instituțiile publice, organismele neguvernamentale, reprezentanțele diplomatice ale României, precum și alte instituții românești din străinătate să organizeze programe și manifestări de promovare a adopției dedicate acestei zile, activitățile urmând a fi coordonate de către Oficiul Român pentru Adopții.

Ziua Națională a Adopției

Totodată, se acordă posibilitatea Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și celei de Televiziune (SRTv), în calitate de servicii publice, să includă în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Instituirea unei Zile Naționale pentru Adopției are ca scop promovarea adopțiilor și propunerea de soluții pentru simplificarea procedurilor de adopție. Conform Oficiului Român pentru Adopții, procesul de adopție durează, în medie, în România, între 1,5 și 2 ani. Chiar și după intrarea în vigoare a Legii 233/2012 referitoare la regimul juridic al adopției, procedurile birocratice au rămas la fel de greoaie. În toamna anului 2012, numărul de copii adoptabili a rămas foarte redus, conform statisticilor Oficiului Român pentru Adopții: din peste 29 000 copii, doar 941 (3,22% din total) au fost declarați adoptabili. În anii anteriori, numărul copiilor adoptați a fost mai mare, respectiv 1 736 de copii înfiiați în 2011 și 1 921 în 2010. În 10 județe, procentul de copii care pot fi adoptați este de sub 1%.

A terminat Stanford și Harvard, dar predă în România pentru 1.000 de lei pe lună: „Acum stau la cămin, cu studenții, contra cost”

A ales să revină în țară din Statele Unite după ce a absolvit două universități de prestigiu, Stanford și Harvard. A predat pentru o vreme la Universitatea din Texas, dar a decis să revină în România pentru a schimba sistemul de predare de aici, dar și mentalitățile.

voluntariat, predă în România
Stoica Cristinel Popa (29 de ani), asistent universitar și doctorand la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, este originar din Brăila.

„Mi-am descoperit pasiunea pentru voluntariat și proiecte în regim nonprofit. M-am ocupat de la salubrizări de parcuri, vopsit de garduri de instituții publice până la campanii antidrog, antifumat și susținerea de piese de teatru cu tineri din zonele defavorizate”, a povestit tânărul pentru Adevărul.

A absolvit Stanford cu onoruri în 2011 și a aplicat pentru master la Oxford (Marea Britanie), dar și la Harvard (SUA), fiind acceptat la ambele universități. Ca și în cazul Universității Stanford, a ales să meargă la Harvard, pentru că americanii îi ofereau o bursă completă.

În 2015, a revenit în România. Întoarcerea nu a fost însă deloc amuzantă, pentru că a întâmpinat o sumedenie de probleme birocratice, pornind chiar de la echivalatul diplomelor, deși a absolvit cele mai bune universități din lume.

„Eu, de pildă, nu pot să predau exact ce am învățat în SUA”, a mai precizat Stoica Cristinel.

Conform unor reglementări din România, trebuie să facă un doctorat pentru a putea avansa peste gradul de lector, fapt care nu era obligatoriu în SUA, unde sistemul i-a permis să predea ca asistent universitar când încă era masterand, fiind și cetățean străin.

Pentru a avansa în carieră s-a înscris la doctorat în istorie și dorește să predea Relații Internaționale la Universitatea „Dunărea de Jos”, specializare care urmează să fie înființată. Și pentru ca tacâmul să fie complet, absolventul de Stanford și Harvard va trebui să facă un doctorat și pe această specializare pentru a o putea preda ulterior.

În prezent, Stoica Cristinel Popa este asistent universitar și doctorand la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității „Dunărea de Jos”. Absolventul de Stanford și de Havard câștigă în România 1.000 de lei net pe lună. Pentru statul român, faptul că un tânăr a absolvit cu onoruri cele mai bune universități din lume nu prezintă niciun fel de relevanță.

„Am trăit după ce am revenit din SUA cu banii strânși acolo, am mai stat și cu părinții ca să mai reduc cheltuielile, iar acum stau la cămin, cu studenții, bineînțeles contra cost”, a explicat tânărul situația în care se găsește.

Chiar și în aceste condiții, el este decis să rămână și este încurajat de colegii săi profesori să implementeze și în România metodele de predare din Statele Unite.

A ajuns repede să se ocupe de…

Continutul complet poate fi vizualizat doar de persoanele interesate cu adevarat de Voluntariat si Stagiatura.


Puteti sa va INSCRIETI GRATUIT in grupul persoanelor interesate de Voluntariat si Stagiatura si veti primi gratuit multe resurse: abonamente, cupoane, sfaturi, instrumente si produse informationale!



Aveti deja un cont de utilizator?

Ne pare rău dar conținutul pe care încercați să îl accesați este disponibil doar membrilor.

Această doctoriță uimitoare din India a decis să ofere mai mult decât asistență medicală – a transformat viața sătenilor

Pe când era studentă la medicină obișnuia să viziteze satele indiene pentru ajutorarea ca volutar de asistență medicală pentru săteni. Într-o zi un grup de femei s-a apropiat de ea și i-a spus că dacă ar reuși să devină independenți și să aibă locuri de muncă și-ar permite ei înșiși asistența medicală. Acea întâmplare a inspirat-o și a transformat-o din doctor în lucrător social și factor de schimbare.
voluntariat
Dr. Seema Saadikha, 36 ani, ce locuiește în orașul Bengaluru, numit înainte Bangalore, a înființat în 2015 Fundația Namma Mitra, un ONG care să lucreze la dezvoltarea comunităților și îmbunătățirea vieții rurale în satele din statul Karnataka din partea de sud a Indiei. Deși Bangalore este recunoscut ca Indian Silicon Valley, doar la 100 km depărtare de oraș sunt sate ce necesită viziunea și serviciile unor oameni ca Dr. Seema.

Acea întâmplare inspiratoare din perioada sa de voluntariat au motivat-o pe Dr. Seema pentru a oferi asistență medicală, educație și formare profesională, persoanelor și comunităților din diferite sate din statul Karnataka prin intermediul ONG-ului său.

“Oamenii doresc să lucreze, dar există puține locuri de muncă. Există o mare lipsă de bani pentru a călători, pentru a merge la spital, pentru a cumpăra medicamente,” ne-a spus Dr. Seema.

Seema crede în consultarea și implicarea oamenilor în soluționarea problemelor lor. „Trebuie doar să vorbim cu ei ca să-și înțeleagă și să înțelegem problemele lor“, a spus ea.

Cu toate acestea problemele sătenilor sunt complicate, deoarece aceștia au credințe diferite și concepte și idei contrare despre toate. Este greu să obții orice rezultate pozitive, după discuțiile cu ei. De aceea Dr. Seema a decis să înceapă rezolvarea problemelor comunității începând cu copiii.

Copiii sunt deștepți dar mulți dintre ei nu au note bune sau au trebuit să renunțe la școală. Dr. Seema a aflat că prinicipalul motiv în spatele acestui motiv era „lipsa electricității”. Așa că Namma Mitra a pornit un proiect de electrificare a satelor folosind o mini-rețea solară în sate, asigurând astfel electricitatea pentru 160 case din patru sate și pentru două școli.

“Astfel au rezolvat multe probleme pentru școlărițe, copii și femei ce considerau dificil și nesigur să călătorească după ora 18:00, după ce se întuneca afară,” a explicat ea. Acea rețea, de asemenea, asigură energia și pentru E-Shala adică programul de cursuri digitale ce permite ONG-ului să asigure elevilor lecții pe bază de animații, pe un ecran mare, ceea ce este o raritate în zonele rurale din India.

La E-Shala, unde se folosește un proiector, elevii pot învăța mai mult despre toate subiectele pe care le învață la școală. Conținutul din programele din E-Shala este realizat funcție de curricula școlară și este administrat de un licean din sat.

“Acest lucru a contribuit la creșterea încrederii copiilor. În prezent, 500 de copii studiază prin E-Shala,” spune Seema.

Iar pe măsură ce noi proiecte sunt pornite de Namma Mitra, și mai multe locuri de muncă sunt create. De exemplu, o persoană, a fost angajată să aibă grijă și să întrețină rețeaua electrică solară.

Cu ajutorul dnei dr Seema, doi oameni ce suferă de atrofie musculară și îndeplinit visuld e o viață deși de-abia se pot mișca. Când Dr. Seema a aflat că le plac mașinile și pot repara radiouri, ea a organizat un curs profesional de reparare a telefoanelor mobile. Acum cei doi tineri dețin propria afacere de reparații și își câștigă pâinea zilnică făcând ceva ce iubesc.

Namma Mitra pornește mai multe proiecte de formare pentru a ajuta sătenii să-și câștige existența, cum ar fi înființarea unui centru de formare pentru croitorie.

“Ce se întâmplă este atunci când copiii abandonează școala? Ei hoinăresc nefăcând nimic și se apucă de lucruri nedorite. Prin dezvoltarea abilităților îi putem ajuta să obțină locuri de muncă și o direcție pozitivă în viață,” ne mai spune Dr Seema.

Factori generatori de schimbare cum este Dr. Seema sunt o inspirație pentru mulți deoarece ei au voința de a purta responsabilitatea față de cei din jurul lor.

Așa cum a spus Helen Keller, „Cele mai bune și cele mai frumoase lucruri din lume nu pot fi văzute și nici atinse. Acestea trebuie să fie simțite cu inima.” Cu un pic mai mult interes și preocupare, și dvs puteți schimba lumea în felul dvs propriu, la fel cum face Dr. Seema.

https://www.facebook.com/DrSeemma/