Marea tragedie a Cruciadelor nu este faptul ca au esuat in misiunea lor, ci ca au reusit sa distruga Bizantul. Oroarea jefuirii Constantinopolului la 13 aprilie, 1204, a produs o intensa ura ce nu a putut fi uitata. Cruciada a Patra a fost rezultatul logic al antipatiei religioase, ambitiei politice, lacomiei economice si antagonismului incurabil intre doua popoare si doua lumi.

Ocuparea capitalei bizantine de catre latini, cu aprobarea tacita a papalitatii, in aplauzele generale ale crestinatatii apusene, dimpreuna cu dezmembrarea teritoriului in folosul venetienilor, a dat o lovitura Bizantului din care nu si-a mai revenit niciodata deplin. El a fost atacat si jefuit ca de niste dusmani, nu ca de niste frati crestini.

Daca ar fi fost dupa ostasii cruciati de rand, capitala ar fi fost atacata si jefuita mult mai devreme. Ceea ce s-a intamplat in 1204 a fost o dramatica si catastrofala criza care s-a dovedit prea mult pentru Bizant. Pe neasteptate, o armata de cruciati, impinsi de propria rapacitate nelegiuita si indemnati de calculata lacomie a venetienilor, a profitat de o conducere cu totul incapabila la Constantinopol. Slabii imparati din dinastia Anghelilor (l185-1204) au fost neputinciosi sa opreasca ostilitatile.

Cetatea, necucerita din vremea lui Constantin cel Mare, care rezistase asediului persilor, arabilor, avarilor si bulgarilor, a devenit acum prada cruciatilor si venetienilor. Cand o armata cucereste cel mai bogat oras din lume, nu te poti astepta la o purtare buna. Ei au jefuit vreme de trei zile, furand, violand si desfatandu-se mai ales cu torturarea preotilor ortodocsi. Comori fara de pret au fost risipite printre cuceritori si multe au fost distruse cu barbarie.

Istoricul francez al Cruciadei a Patra, Villehardouin, comenta: “De la facerea lumii, niciodata nu s-a luat din vreo cetate o asemenea prada uriasa.” Scriitorul bizantin Nikita Honiatis comenta: “Chiar si saracinii sunt blanzi si milostivi” in comparatie cu aceste creaturi “ce poarta crucea lui Hristos pe umarul lor.” Ei au venit din Apus sa lupte cu necredinciosii turci, dar s-au abatut din cale ca sa jefuiasca cea mai mare dintre cetatile crestine.

Sfintele moaste, multe adunate chiar de Sfanta Elena, au fost carate in Franta. Manuscrise de pret, multe din ele singurele copii pastrate ale unor opere clasice grecesti si romane, au fost puse pe foc. Aghia Sofia, universal slavita a fi printre cele mai frumoase biserici ale crestinatatii, a fost scena celebrarii victoriei jefuitorilor beti. Comorile bisericii au fost nimicite sau furate iar altarele ei au fost folosite ca mese de joc. Unii dintre cheflii, in necuviincioasa lor petrecere, au adus o prostituata si au pus-o pe tronul patriarhal. Ce ironie ca armatele cruciatilor, care isi incepusera campania cu scopul marturisit de a salva locurile sfinte de necredinciosi, sa pangareasca acum Constantinopolul care era afierosit Maicii Domnului!

Dupa ce au ravasit si jefuit marea Cetate, latinii au purces sa intemeieze un Imperiu Latin cu un imparat franc si un vicerege venetian cu care sa imparta puterea. Tragica evolutie a masacrului din 1204 a fost incununata de instalarea unui patriarh venetian la Constantinopol, Thomaso Morosini (1204-1211). Cei mai multi dintre clericii greci au fost deposedati de proprietatile bisericesti si oamenii au fost siliti sa accepte suprematia Bisericii Romei. In special, grecilor li se cerea sa rosteasca Crezul cu Filioque, iar Sfanta Liturghie avea sa fie savarsita cu paine nedospita. La inceputul cuceririi, Papa Innochentie al III-lea (l198-1216) a poruncit ca grecii sa fie lasati sa-si pastreze ritualurile, dar acest lucru nu s-a respectat. De fapt grecii din sudul Italiei au fost indemnati de Papa Martin al IV-lea (1281-1285) sa cante Crezul cu Filioque, sub amenintarea cu excomunicarea. Unele practici feudale, caracteristice Bisericii Latine, au fost impuse de asemenea clerului grec, precum depunerea obligatorie a unui juramant prin care se recunostea autoritatea papala, savarsit prin lovirea palmei cu a unui superior latin. Totusi numerosi clerici ortodocsi si-au pastrat credinta si nu s-au supus acestor practici. O marturie elocventa a adancului resentiment ortodox fata de stapanii papali este data de canonul latin al celui de-al Patrulea Sinod Lateran din Roma (1215), care se refera la obiceiul ortodocsilor de a resfinti altarele de fiecare data cand erau folosite de latini si de a reboteza copiii dupa savarsirea aceluiasi ritual de catre latini. Pana la urma a fost trimis chiar un legat papal la Constantinopol spre a dicta deciziile bisericesti si care, de fapt, a influentat deciziile politice.

Numai dupa cucerirea partiala a imperiului lor de catre latini bizantinii au inteles deplin dezvoltarile ce avusesera loc in privinta primatului papal. Pentru greci, simpla numire a unui Patriarh de catre Papa, desemnarea episcopilor fara vreo consultare a sinoadelor si fara confirmarea imparatului erau experiente la care nici nu visasera. Dar ceea ce ii mania cel mai mult pe greci era pierderea identitatii lor nationale, adica inceperea latinizarii Bisericii Grecesti si a poporului.

Impartirea prazilor a fost urmata de o brutala impartire a Imperiului Bizantin, pecetluindu-i-se caderea. Sub dominatia latina Constantinopolul, “imparateasa Cetatilor”, se depopula constant datorita saraciei si foametei. Vreme de mai mult de cincizeci de ani Bizantul a trebuit sa-si savarseasca lucrarea de reconstructie in provinciile de la marginea imperiului. Totusi cruciatii nu au reusit in incercarea de a anexa intreaga imparatie.

Bizantul a supravietuit in trei parti, in rasarit o ramura a dinastiei Comnenilor s-a asezat in Trapezunt. in apus, o ramura a ultimei dinastii a Anghelilor s-a asezat in Epir. Aproape de centru, Theodor I Laskaris, ginerele ultimului imparat, a intemeiat un stat in vechea si sfanta cetate a Niceeii. Totusi principate france au dainuit in Grecia si in insule inca doua veacuri. Venetienii au dobandit si ei cateva insule si porturi cu valoare strategica si comerciala.

Baldwin al II-lea (1217-1273) a fost ultimul imparat latin al Constantinopolului. In vremea domniei sale teritoriul regatului s-a restrans si tara era intr-o situatie financiara jalnica. Cautand cu disperare ajutor, Baldwin a vandut sfintele moaste din Bizant lui Ludovic al IX-lea, regele Frantei. in 1261, alungat din Constantinopol de catre Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282), Baldwin a fugit si si-a cautat refugiu in Italia. Astfel, dupa mai mult de o jumatate de veac de exil la Niceea, in nord-vestul Asiei Mici, autoritatile imperiale au reintrat in capitala si imperiul latin s-a prabusit. Totusi imperiul reintemeiat de Mihail Paleologul nu mai era puterea dominanta in rasaritul crestin.

din cartea Viata si nevointele
Sf. Fotie, patriarhul Constantinopolului


2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

hidroizolatii balcoane terase trotuare bai bucatariiHIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.

Studii Geo-Tehnice

Realizam Studii Geo-Tehnice in Conditii Foarte Avantajoase

Cele mai bune preturi din piata. Sunati acum: 0769 057 340