O italiancă a emigrat în București! „Am ales România pentru că îmi plac românii. Și pentru că îmi place țara, o consider splendidă în simplitatea ei”

Daria Barcheri este o italiancă din Padova, care acum 4 ani a venit să locuiască la București. Alungată de recesiunea care a lovit Italia, Daria a găsit în România mai multe oportunități de lucru și un trai mai bun decât în locurile natale, scrie portalul 24life.ro.

Astăzi, Daria vorbește și scrie fluent în românește și e îndrăgostită de România, dar mai ales de Bucovina. „Plecăm acolo unde găsim oportunități”, spune ea, subliniind, ca și alți români plecați în lume, că atunci când emigrezi, „norocul și atitudinea joacă un rol important.”

„Când am văzut Bucureștiul prima dată, mi-a plăcut imediat și am hotărât să mă mut aici. M-a impresionat prin dinamismul său, aici simți că respiri. Aici sunt locuri de muncă, iar economia crește. Când am plecat din Padova, Italia suferea din cauza unei mari crize economice și în ultima vreme respirasem doar aerul de recesiune, cu mare tristețe și dificultăți economice care îmi afectaseră viața. Căutam un oraș mare, o metropolă, și mă gândeam să merg la Londra, dar capitala Marii Britanii este foarte scumpă. Pe de altă parte, cunoșteam deja limba și cultura română, pentru că abia îmi luasem licența în limbi străine la Universitatea din Padova și absolvisem facultatea cu o teză despre poeta româncă Mariana Marin. Am avut de ales între Anglia și România. Mi-am ascultat inima și am ales România, o țară care mă fascina și pe care doream s-o cunosc.”

În primii doi ani, a predat limba română italienilor din București și a făcut un curs pentru a deveni ghid turistic. Spune că a fost ajutată să se acomodeze. „În general, pot să spun că românul te ajută. Dacă își dă seama că ești străin și faci eforturi să te integrezi, românul te ajută și face tot ce este posibil să te acomodezi ușor. Când am locuit în Constanța sau când urmam cursurile școlii de turism, colegii români m-au ajutat foarte mult. Tocmai această reacție a fost determinantă în alegerea mea de a mă muta aici, definitiv. ”

De ce a ales România? Simplu, pentru că îi plac românii. „Am ales România pentru că, în primul rând, îmi plac românii. În al doilea rând pentru că îmi place țara, o consider splendidă în simplitatea ei, locuită de oameni simpli, care iubesc natura și încă știu să trăiască în armonie cu ea. Așa ceva nu găsești în țările mai dezvoltate. De fapt, apreciez foarte mult zonele mai puțin dezvoltate ale României, cum e Bucovina, unde mă duc des vara, când lucrez ca ghid de turism și de fiecare dată am emoții înainte de a merge acolo. Bucovina, Transilvania și Maramureșul sunt și îmi vor rămâne mereu în suflet”,  spune Daria Barcheri.

Spune că românul are de ce să fie mândru de țara lui. „Din când în când, mă întreb de ce se plânge românul. Crede că țara lui este foarte proastă, dar nu este adevărat. Părerea mea este că românul are de ce să fie mândru de țara lui. Bineînțeles că tinerii trebuie să se informeze și să meargă la vot. Doar votând vor schimba situația, nu cu protestele. Când vorbesc cu cursanții mei, le explic mereu că este important să aleagă un partid și să se implice din punct de vedere social și politic, direct sau indirect. Dar apoi vin alegerile și majoritatea dintre ei îmi spun că votul lor nu va schimba nimic și că nu e necesar să voteze. Atunci chiar mă întreb unde am greșit ca profesoară și mi se pare că am pierdut timpul. Asta mă întristează, dar viața merge mai departe și știu bine că, din nefericire, în Italia situația nu este cu mult de diferită. Cred că problema asta afectează toata Europa, iar mass media și oamenii de cultură au o responsabilitate în sensul acesta. Ar trebui să închidem mai des televizorul și telefonul mobil și să deschidem mai multe cărți.”

Citiți întreaga poveste a italiancei care a emigrat în România, aici.

Așa muncesc unii japonezi

Muncitorii japonezi dovedesc prin tradiţie o îndemânare extraordinară în toate activităţile pe care le desfăşoară în aşa fel încât productivitatea muncii să atingă cote maxime. Adeseori nu cu ajutorul tehnologiilor inovatoare sunt executate anumite etape de lucru, ci pur şi simplu printr-o activitate manuală bine organizată.

muncescOrice meserie are farmecul, ei iar dacă rezultatele sunt pe măsura aşteptărilor acest lucru este cu atât mai remarcabil. Aceste imagini ne înfăţişează câţiva dintre muncitorii japonezi în cazul cărora munca fizică sau abilităţile incredibile sunt definitorii pentru de a duce la bun sfârşit o sarcină de lucru. Adeseori aceştia folosesc unelte ancestrale precum tâmplarii din imagini care reuşesc să taie lemnul cu o precizie milimetrică.

Eficientizarea muncii ţine şi de coordonarea perfectă în ceea ce priveşte transportul unor pachete dintr-un loc în altul sau aranjarea lor în spaţii care nu permit folosirea unor utilaje mecanizate. Nici bascularea unui camion cu lemne nu pare să-i pună probleme acestui conducător auto destul de experimentat. Imaginile vorbesc de la sine!

Chiar şi munca în echipa are adeseori succesul garantat. Să ştergi geamurile ca şi cum fiecare dintre lucrători s-ar privi într-o oglindă, să „pasezi” la punct fix mortarul dintr-o lopată în alta până la un etaj superior, sau să baţi cu ciocanul în tandem cu o precizie uimitoare sunt cu adevărat exemple de măiestrie incredibilă.

China = Fabrica lumii

China este țara ce are aproximativ 1,35 miliarde de oameni, fiind cea mai populată țară din lume. Legea cererii și ofertei ne spune că, din moment ce oferta de lucrători este mai mare decât cererea pentru lucrătorii cu salarii mici, salariile rămân scăzute. Mai mult decât atât, majoritatea chinezilor au fost din mediul rural și din clasa mijlocie și inferioară sau săracă și până în secolul al 20-lea, când migrația internă din țară a întors cu susul în jos distribuția urban-rural. Imigranții în orașe industriale sunt dispuși să lucreze mai multe schimburi pentru salarii mici.

China nu respectă (cel puțin nu cu strictețe), legi legate de munca copiilor sau a salariului minim, care sunt respectate mai pe larg în Occident. Cu toate acestea, această situație se poate schimba. În conformitate cu Buletinul Muncii din China, din 2009 până în 2014 salariile minime aproape s-au dublat în China continentală. Tariful orar minim din Shanghai este acum de până la 17 de yuani (2,78 $ SUA) pe oră, sau 1.820 de yuani (297.15 $ SUA) pe lună. În Shenzhen, rata este 1.808 de yuani pe lună (295,19 $ SUA) și 16.50 yuani (2,69 $ SUA) pe oră, bazat pe un curs de schimb de 1 yuan = 0,16 $ SUA. Uriașa forță de muncă din China ajută la producerea în vrac, permite orice cerință / variație sezonieră a industriei, și chiar răspunde la creșterile bruște ale cererii.

 

 

Bruxelles îi lasă pe românii din UE fără muncă/ Germania e în spatele deciziei

 

Comisia Europeană a ales miercuri 20 iulie 2016 să menṭină revizuirea unei directive veche de 20 de ani privind regimul muncitorilor detaṣaṭi. Aceasta stipulează acum că un muncitor român detaṣat pentru o perioadă limitată de timp în altă ṭară va fi plătit la nivelul de salarizare al ṭării respective. Unsprezece state membre ale UE ceruseră retragerea acestei legislaṭii de teama că esticii nu-ṣi vor mai găsi astfel de lucru, transmite Radio France Internationale.

salarii muncitori romani fără muncă, românii din UE
Muncitorii romani sunt expulzați fin din țările Europei Centrale și de Vest

Problema este într-adevăr că un muncitor român sau un polonez sunt astăzi pe piaṭa vestică mai ieftini decât muncitorii acestor ṭări. A-i obliga pe angajatorii vestici să-i plăteascᾰ la fel pe est europeni înseamnă fie că cei din urmă nu vor mai găsi de lucru, fie că se va încuraja munca la negru. Acesta este deja cazul în Belgia unde la un simplu control pe ṣantierele din Bruxelles săptămâna trecută au fost operate mai multe arestări ale unor români care lucrau fără acte în regulă. State ca Germania, principalul motor din spatele propunerii de la Bruxelles ṣi ca Belgia doresc să scape de muncitorii detaṣaṭi,  pentru a da prioritate propriilor lor muncitori. Italia, Franṭa, Portugalia, Spania ṣi Marea Britanie au scris Comisiei Europene pentru a-i cere să menṭină legislaṭia, comentează RFI.

Concret, asta înseamnă că muncitorii români vor fi deci mai scumpi ṣi mai puṭin atrăgători. Iar pentru ei contractele ar putea să nu mai fie avantajoase întrucât se pătrează principiul subsidiarităṭii. Anume, un stat poate să-ṣi aplice mai departe regulile sociale în vigoare privind alocaṭiile sociale, de exemplu, mai spune secția română a RFI.

Legea dării în plată aduce primele scăderi de preţuri la apartamente după şase luni de scumpiri

Legea darii in plata, intrata in vigoare in 13 mai, a produs primele efecte in piata rezidentiala, deocamdata in Timisoara, Brasov si Iasi, unde preturile apartamentelor au inceput sa scada, potrivit indicelui calculat de imobiliare.ro.

blocuri apartamente Legea darii in plata

La nivel naţional, indicele a consemnat un recul de 1,4% în luna mai, până la 1.002 euro pe metru pătrat util. Aceasta este prima ieftinire după şase luni de creştere constantă a preţurilor.

În ciuda scăderii indicelui naţional, acesta se plasează în continuare cu 8% peste nivelul preţurilor din mai 2015, când erau la 928 euro/mp.

Efectul legii dării în plată nu s-au simţit încă în Bucureşti, unde pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 0,4% în ultima lună, de la 1.121 la 1.126 de euro pe metru pătrat util – valoare cu 6,6% mai mare decât cea valabilă la sfârșitul lui mai 2015, respectiv 1.056 de euro pe metru pătrat. Dacă prețul mediu cerut pentru apartamentele noi a rămas constant în ultimele 31 de zile (la o medie de 1.159 de euro pe metru pătrat), locuințele din blocurile vechi s-au scumpit cu 0,7%, de la 1.068 la 1.075 de euro pe metru pătrat, conform datelor imobiliare.ro.

Brașov

În orașul de la poalele Tâmpei, indicele a înregistrat un declin de 0,9%, de la 923 de euro pe metru pătrat în aprilie, la 915 euro pe metru pătrat în mai – cu 7% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când se situa la 855 de euro pe metru pătrat. Apartamentele vechi s-au ieftinit ușor (cu 0,2%), de la 914 la 912 euro pe metru pătrat; cele noi au consemnat însă un declin considerabil, de 4,8%, de la 973 la 926 de euro pe metru pătrat.

Cluj-Napoca

În orașul de pe Someș, prețul solicitat de vânzători a crescut cu 0,9%, de la 1.198 la 1.209 euro pe metru pătrat util – ceea ce echivalează cu o diferență de 13,9% față de nivelul din mai 2015 (1.061 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au scumpit cel mai mult, respectiv cu 1,2%, de la 1.235 la 1.250 de euro pe metru pătrat, conform imobiliare.ro; locuințele nou-construite s-au apreciat însă cu 0,8%, de la 1.142 la 1.151 de euro pe metru pătrat.

Constanța

În orașul de la malul mării, valoarea medie de listare a apartamentelor scoase la vânzare a rămas relativ constantă, situându-se în prezent la 956 de euro pe metru pătrat (față de 957 de euro pe metru pătrat la finele lunii precedente); diferența față de perioada similară a anului trecut este de 6,2% (în creștere de la 900 de euro pe metru pătrat util). Dacă locuințele vechi s-au apreciat în mai cu 0,4% (de la 956 la 960 de euro pe metru pătrat), Indicele Imobiliare.ro arată că cele noi s-au ieftinit cu 2,2%, de la 962 la 941 de euro pe metru pătrat.

Data articol: 02/06/2016
Sursa: Capital.ro

Cati tineri cu varsta de 25-34 de ani din Europa traiesc cu parintii

Sunt multe variabile: culturale, economice, juridice… in anumite tari, cum sunt cele nordice, multi tineri sunt inregistrati acolo unde locuiesc… in altele, tinerii au buletinul unde sunt parintii dar locuiesc in alta parte.

cati tineri cu varsta de 25-34 de ani din Europa traiesc cu parintii

Zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România

România a fost zguduită în ultimii 200 de ani de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice au fost, de departe, cutremurul din anul 1802, care a avut o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, şi mai recent, în secolul XX, seismele din anii 1940 şi 1977 cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 grade pe scara Richter.

Cauzele acestor mişcări ale scoarţei terestre din România sunt de ce mai multe ori naturale, însă specialiştii nu exclud nici intervenţia omului.

ce-se-poate-intampla-in-caz-de-cutremur

Studiile efectuate pe teritoriul ţării în ultimii 100 de ani au arătat că majoritatea cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potenţiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarţa terestră. Foarte puţine seisme au avut alte cauze, precum alunecări de teren, explozii sau exploatări miniere.

În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munţilor Carpaţi, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puţin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă şi cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 – 7,9 grade pe scara Richter.

* Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 şi 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade şi respectiv 6,4 grade). Cutremurul din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale.

Directorul ştiinţific al al Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Radulian, explică: “Din secolul 19 încoace a fost un grup de trei cutremure majore, în 1802, 1829, 1838, dar seismul din 1802 a fost considerat cel mare cutremur produs în România, în zona Vrancei, cu 7,9 grade pe scara Richter şi cu pagube majore. Ca să vă dau un exemplu din relatările vremii, atunci au fost grav avariate toate bisericile din Bucureşti, iar acesta s-a resimţit destul de bine chiar şi la Moscova. În ceea ce priveşte victimele, situaţia a fost puţin diferită de ceea ce se întâmplă azi. Deşi nu există date, victimele nu au fost atât de multe pentru că relatările spun că s-a produs într-o zi de duminică, după slujba din biserică şi acest lucru a salvat multe vieţi omeneşti. Ulterior a fost o pauză, o activitate seismică mai mică, iar cutremurele înregistrate au fost apropiate de 7 grade. În secolul XX a urmat un alt grup de cutremure, cel din 1940, din 1977 şi cel din 1986, însă primele două, cu magnitudini de 7,7 şi respectiv 7,4 grade, au avut efecte majore. După 1990, au fost cele două cutremure din luna mai, la interval de 12 ore unul de altul unul, de 6,9 şi de 6,4 grade pe Richter, iar, dacă venim mai încoace, a fost seismul de 6 grade, în anul 2004, care nu a produs pagube. În cazul cutremurelor vrâncene pagubele se produc la peste 7 grade. Pe măsura ce magnitudinea este mai mică, nu mai sunt pagube, dar acestea sunt simţite, chiar şi cele de 5 grade”.

* Capitala României – Bucureşti – resimte puternic aceste seisme pentru că se află pe unda de şoc, dar şi din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil şi cu depozite de roci noi, de altfel, fiind şi cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.

“Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar şi alte localităţi precum Iaşi, Craiova, Ploieşti, Focşani şi chiar şi localităţile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcţie faţă de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova şi sud-vest către Câmpia Română. Din păcate, Bucureştiul este exact pe această direcţie. Dacă era situat în Transilvania, din acest punct de vedere, ar fi fost mult mai bine”, a explicat Radulian.

Bucureştiul rămâne una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic.

Primăria Capitalei a publicat recent lista actualizată a imobilelor încadrate în diferite clase de risc seismic. 190 de clădiri din Bucureşti sunt considerate pericol public în caz de cutremur, încadrându-se în clasa I de risc seismic, în timp ce alte 184 au un risc ridicat de prăbuşire, dar care nu prezintă pericol public.

Alte 302 clădiri intră în clasa II de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore, dar a căror prăbuşire e puţin probabilă, iar 76 de clădiri sunt incluse în clasa III de risc seismic. Numărul imobilelor încadrate în categorii de urgenţe, conform normativului P100-92 neîncadrate în clase de risc seismic corespunzător este de 1.625.

Din totalul imobilelor care trebuie consolidate, municipalitatea a finalizat lucrările la 31 de clădiri.

* Specialiştii afirmă că seismele din Vrancea se caracterizează printr-o activitate de replici destul de mică, faţă de alte zone seismice, atât ca mărime cât şi ca număr şi ca durată. În Vrancea se produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15-20 pe lună. Reţeaua INFP detectează în prezent şi cutremurele mai mici de două grade pe scara Richter.

De altfel, nu toate zonele ţării prezintă acelaşi nivel de risc seismic sau acelaşi grad de expunere la cutremur. S-a remarcat faptul că în special Moldova şi Muntenia au fost, în multe cazuri, zguduite cu o violenţă mai mare de cutremure, în timp ce în Transilvania, de exemplu, efectele mişcărilor seismice au fost, în general, mai reduse. Studiile recente de hazard seismic şi de zonare seismică a teritoriului României au confirmat că nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat în sudul şi estul ţării, în timp ce în Transilvania şi în extremitatea de vest a României riscul seismic este ceva mai scăzut.

În afară de regiunea Vrancea, pe teritoriul României au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al ţării, acestea fiind zona Făgăraş-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crişana, Maramureş, Podişul Transilvaniei şi Câmpia Româna.

Experţii INFP precizează că zona Făgăraş-Câmpulung este, de asemenea, o zonă periculoasă, dar sunt cutremure crustale, de suprafaţă, la o adâncime de până în 30 de kilometri. Cel mai mare a fost de 6,4 grade pe scara Richter, în această zonă, în anul 1916. E o zonă periculoasă, chiar dacă sunt cutremure mai mici, de suprafaţă, pentru că efectele sunt mai mari în zona epicentrală. Cutremurele crustale apar în partea superioară a scoarţei şi produc efecte mari în zona epicentrului. De exemplu, cel de 5,5 grade din zona Vrancea de adâncime s-a simţit chiar şi în Republica Moldova şi Bulgaria. Dacă ar fi fost în zona Galaţi, să zicem, un cutremur de suprafaţă de o astfel de intensitate ar fi produs pagube acolo, dar nu s-ar fi simţit la Bucureşti.

De asemenea, zona Banat, cu cutremure de suprafaţă, este periculoasă pentru că sunt mai dese şi au efecte mari în apropierea epicentrului. Cele mai mari au avut magnitudinea de 5,5. O altă zonă este Marea Neagră, aproape de graniţa cu România, de litoralul românesc, unde se produc cutremure mari, chiar de peste 7 grade. A fost unul în 1901, de 7,2 grade, dar aici trebuie să vedem şi frecvenţa cutremurelor, pentru că din studiile INFP apar la intervale de sute de ani. Încă o zonă seismică este partea de nord a Dobrogei, care se continuă în Galaţi către Bârlad. Este o zonă activă, iar cele mai mari au fost de 5,5 grade Richter şi au cam aceleaşi caracteristici ca şi seismele de suprafaţă: produc pagube acolo unde se produc. Mai este zona Crişana-Maramureş, tot cu cutremure de suprafaţă, dar aici nu există decât date istorice, mai puţin precise, unde cutremurele au magnitudini de cel mult 5,5-6 grade. Nu se poate spune cu precizie, dar aici nu sunt nici foarte frecvente şi nici foarte mari.

* România a înregistrat în ultimele săptămâni numeroase cutremure de suprafaţă, de mică intensitate, în Moldova, zona Galaţi, unde au fost peste 225 de cutremure în numai două săptămâni, cel mai mare fiind de 3,9 grade pe scara Richter. Analiza făcută până în prezent de specialiştii INFP nu arată vreo legătură între exploatările petroliere din zonă şi aceste cutremure, însă în aceste zile vor fi prezentate concluziile finale.

“Zona Galaţi este o zonă seismică, dar la fel nu este o zonă unde apar cutremure mari, cel mult de 4,5 grade. Secvenţa care a apărut acum este deosebită prin amploarea ei, cea mai mare secvenţă de acest tip în zonă respectivă şi ne-a luat puţin prin suprindere, pentru că nu ne aşteptam. Şi aici nu vorbim neapărat de o anumită magnitudine, cea mai mare a fost de 3,9, ci de faptul că se desfăşoară pe o perioadă mare de timp. Din 23 septembrie şi până în prezent au fost în jur de 225 de cutremure în zona Galaţi. Din analizele noastre aceste seisme nu se datorează exploatărilor petroliere din zonă, nu au nicio legătură. Acum sunt ceva mai puţine, a scăzut activitatea în zonă, dar noi o monitorizăm în continuare pentru că trebuie să tragem o concluzie definitivă. Este o perioadă de liniştire, dar mai pot fi reactivate. Cred că trebuie să mai aşteptăm puţin, cel puţin o săptămână”, a comentat Mircea Radulian.

Cauzele producerii cutremurelor în România sunt tectonice, în Vrancea fiind o zonă particulară, concentrată, cu seisme de adâncime mare, iar în restul teritoriului se desfăşoară o activitate de suprafaţă, cu cutremure produse la adâncime mică, de 30-40 de km. Sunt anumite sisteme de falii mai mari, bine evidenţiate, cum ar fi zona Făgăraş, care se pot activa la anumite intervale de timp mai mari sau mai mici pentru că sunt cauzate de tensiuni care apar în scoarţa terestră şi care trebuie să se elibereze.

Specialiştii afirmă că mai există şi cutremure induse, nu neapărat datorită forţelor tectonice, ci pentru că există o activitate intensă umană şi care poate să perturbe zona respectivă, dar sunt mici şi nu sunt periculoase, însă se poate întâmpla. “Nu s-a constatat că exploatările petroliere au produs cutremure induse. Cele cu efecte ceva mai mari sunt exploatările hidraulice, cu efecte asupra scoarţei, şi mă refer la bazinele mari sau zonele unde se fac explozii”, consideră directorul ştiinţific Mircea Radulian.

* “Trebuie să ne obişnuim cu aceste fenomene, la fel cum ne obişnuim cu alte fenomene meteo, precum grindină, inundaţii. Nu suntem bucuroşi, dar trebuie să ne pregătim şi să găsim o modalitate de a convieţui cu ele. Pentru că ne sunt date. Oamenii trebuie să trăiască şi faptul că suntem confruntaţi cu astfel de fenomene, trebuie să fim mai puţin panicaţi şi frământaţi, pentru că astfel de fenomene s-au produs şi se vor mai produce în viitor”, a transmis Mircea Radulian.

* În cazul producerii unui cutremur de mare intensitate oamenii sunt sfătuiţi să stea sub pereţii de rezistenţă ai locuinţei, să nu folosească liftul sau scările şi să aibă o trusă care să conţină, cel puţin, apă, conserve, medicamente, dar şi fluier şi lanternă. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a postat pe site-ul instituţiei regulile şi măsurile de protecţie pe care trebuie să le aplice cetăţenii în cazul producerii cutremurelor.

Evitarea aglomerării spaţiilor de la locul de muncă sau din locuinţă cu piese de mobilier sau aparatură instabile la seism şi amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia sau în spaţiul de lucru; amplasarea echipamentelor tehnice şi aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile – de exemplu: copiatoare, calculatoare mari, maşini de spălat, frigidere etc. astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieşirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism; fixarea aparatelor în aşa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur; amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuieşte şi nu există pericolul de contaminare şi de incendiu; procurarea în locuinţă a cel puţin unui extinctor şi amplasarea acestuia într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu; învăţaţi utilizarea acestuia, recomandă IGSU.

De asemenea, pompierii îi sfătuiesc pe oameni ca în caz de cutremur să încerce să nu se panicheze şi să nu iasă din casă pentru că scările sunt vulnerabile şi pot fi primele care se pot dărâma.

“Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite. Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta. Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul (…) Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur”, precizează IGSU.

* Cutremurul din 26 octombrie 1802

Acesta îşi păstrează renumele de “cutremurul cel mare” (7,9 grade pe scara Richter), căci s-a simţit de la Sankt Petersburg până în insulele greceşti de la Marea Egee. Durata lui a fost de două minute. În timpul lui s-a prăbuşit turnul mănăstirii Colţea. În Bucureşti au căzut toate turlele bisericilor şi multe biserici s-au dărâmat sau au fost grav avariate.

* Cutremurul din 6 octombrie 1908

Acest cutremur s-a produs în trei faze consecutive, din ce în ce mai puternice şi care au durat aproximativ trei minute. El a avariat multe case din Bucureşti şi din sudul Moldovei, unde s-au produs crăpături în pământ în zona Râmnicului şi a Vrancei şi unde s-au dărâmat multe locuinţe.

* Cutremurul din 10 noiembrie 1940

Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României. Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismică foarte ridicată în Vrancea, deoarece pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Consecinţele cele mai grave ale acestui cutremur s-au semnalat în sudul şi centrul Moldovei, dar şi în nord-estul Munteniei. Oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90%, deşi majoritatea clădirilor erau din lemn. În Bucureşti, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton, care avea o structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme, dar au existat avarii serioase şi la alte edificii. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova.

După cutremur, Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat, ajungând la concluzia că normele de calcul pentru construcţia clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic.

În perioada postbelică, au fost aplicate norme noi la construcţia clădirilor.

* Cutremurul din 4 martie 1977

Ultimul mare cutremur a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi a durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, din care 90% numai în Bucureşti, acolo unde au fost şi cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniţi peste 11.000 de oameni şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Numai în Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică.

Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de şoc a fost resimţită în aproape întreaga zonă balcanică.

* Cutremurul din 31 august 1986

Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter şi adâncimea de 131,4 kilometri s-a produs în zona Vrancea. S-a vehiculat multă vreme informaţia, nicicând confirmată oficial, potrivit căreia câteva zeci de muncitori, ce lucrau în subsolul unei clădiri din Capitală, şi-ar fi pierdut viaţa în urma acestui seism.

* Cutremurele din 30 şi 31 mai 1990

Ziua de 30 mai 1990 a adus un cutremur cu magnitudinea 6,7 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 90 de kilometri. O zi mai târziu, seismul a fost urmat de o replică puternică – un nou cutremur, cu magnitudinea de 6,2 grade, produs la 79 kilometri adâncime. Cele două cutremure nu s-au soldat cu victime sau pagube mari.

* Cutremurul din 27 octombrie 2004

Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, la o adâncime de 98,6 kilometri. Seismul nu a produs victime sau pagube materiale.

Surse: agerpress, Cutremur.net,
Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic,
INFP, ISU, PMB

foto: citynews.ro

ROMÂNII care muncesc la ferme în Danemarca se plâng că sunt UMILIȚI și tratați ca SCLAVII

Românii care muncesc la ferme în Danemarca sunt umiliți de patroni și se plâng de condițiile insalubre.

munca in strainatate ferme in Danemarca, romanii care muncescRomânii care muncesc în Danemarca au ajuns la disperare. Oamenii au plecat din țară cu speranțe și vise, însă au ajuns repede să fie dezamagăți de ce au găsit acolo. Majoritatea celor care au plecat să se angajeze la ferme se plâng de condițiile insalubre și de patronii care îi tratează ca pe niște sclavi. Aceștia s-au unit pe rețelele de socializare și schimbă informații despre fermele unde lucrează.

Pentru a ajunge să lucreze la o fermă din străinătate, românii apelează la firme de intermediere, însă de cele mai multe ori acestea nu verifică în ce condiții sunt trimiși acolo.

Odată ajunși la destinație, românii înțeleg că realitatea este departe de promisiuni. Oamenii ajung să locuiască în rulote în loc de case, muncesc chiar și câte 14 ore pe zi, fără să fie plătiți în plus sau sunt jigniți.

”Românii care au plecat la muncă în Danemarca sunt exploatați la fel. Unde sunt parcele, domenii mari, se doarme în corturi, nu se respectă nici o prevedere legislativă a UE la cazare și mâncare.

Sunt foarte deranjante aceste situații pentru cetățenii români care muncesc în străinătate. În Sicilia persoanele sunt exploatate după modelul medieval al sclavului pe plantație, în Anglia sunt considerați principalii beneficiari ai sistemului de asigurări sociale, categoria de oameni care prăbușește acest sistem”, a declarat Dan Goldiș, președintele SOCINRO, potrivit b1.ro.

Pentru a evita aceste situații, românii care au plecat la muncă în Danemarca au luat măsuri. S-au unit pe rețelele de socializare și se avertizează în legătură cu patronii care nu își respectă promisiunile. Au făcut chiar și o listă neagră a angajatorilor.

Statul iti da 200.000 de euro daca vrei sa deschizi o mica afacere la tara, precum o croitorie sau un service auto!

Firmele mici, microintreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) si alte forme de organizare ale antreprenorilor vor putea obtine, in anul 2016, fonduri europene de maximum 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, pentru deschiderea si dezvoltarea unor afaceri non-agricole in mediul rural, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020. Printre altele, cu acesti bani antreprenorii vor putea face afaceri cu pensiuni agro-turistice, service-uri auto, ateliere de croitorie, cabinete medicale sau cabinete veterinare, potrivit variantelor consultative ale ghidurilor solicitantului pentru cele doua linii de finantari nerambursabile. Liniile de finantare se vor deschide abia DUPA incheierea consultarii publice si aprobarea noilor ghiduri.

Vorbim despre Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale si despre Submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, ambele din cadrul PNDR 2014-2020, scrie startupcafe.ro.

Proiectele de Ghiduri ale solicitantului pentr submasurile 6.2 si 6.4 din 2016 vor ramane in consultare publica pana pe 7 martie, data pana la care persoanele interesate pot transmite sugestii la Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, pe adresa e-mail consultare@afir.info.

finantari

Cine va putea lua banii:

– Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati neagricole pentru prima data in spatiul rural (autorizati cu statut minim de PFA);

– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici existente din spatiul rural, care isi propun activitati neagricole pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii pentru sprijin;

– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii aplicatiei de finantare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii acesteia (startup).

Indiferent de forma de organizare, solicitantii eligibili trebuie sa se incadreze in categoria:

a) Micro-intreprindere
–  maximum 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;
b) Intreprindere mica – intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei.

 

Sursa: http://stireazilei.com