Soarta tragică a familiei care a insistat să facă onest o afacere cu fonduri europene. Două decese, iar paguba plătită de copii

Bucuria unei finanţări UE, prin vechile de acum fonduri Sapard, s-a transformat într-un ghinion mortal pentru familia Gîscă din Giurgiu. Doi membri din cei patru ai familiei şi-au pierdut viaţa în urma disputelor cu autorităţile şi cu firmele de construcţii. Fostul subprefect de Giurgiu a cerut să i se cedeze afacerea ca să-i scape de probleme.

Medicul veterinar Dan Gîscă a primit la sfârşitul anului 2006 o veste minunată la acel moment. Familia sa urma să aibă la dispoziţie 200.000 de euro, fonduri europene de tip SAPARD, pentru a realiza visul tatălui său. O fermă de capre ce urma să fie amenajată în satul giurgiuvean Ghizdaru. De administrarea proiectului urma să se ocupe fraţii Dan, sora sa Emilia, dar şi tatăl lor, Marian Gîscă.

“Doream să-i ofer tatălui o ocupaţie la bătrâneţe”, îşi aminteşte Dan. Visul s-a transformat în cel mai groaznic coşmar pentru care mai plătește și acum. “Asta pentru că am vrut să facem totul onest şi ne-am aşteptat, naivi, ca şi ceilalţi – parteneri, autorităţi – să fie la fel de cinstiţi”, îşi începe acesta păţaniile dramatice.

Ferma-capre2Firma de construcţie a cerut să aducă cu taxi-ul muncitorii

Doar câteva luni a durat bucuria familiei. La trei zile de la semnarea contractului de finanţare, s-au pus la muncă şi au ales firma care să ridice ferma. A fost selectată, prin ofertă publică, Elirod Construct srl din Giurgiu şi s-a angajat ca diriginte de şantier în persoana lui Sofian Niculescu. S-a achitat în avans suma de 150.000 de lei (45.000 de euro la cursul din acel an) către antreprenor pentru ca lucrările să meargă cât mai repede, susține Dan Gîscă.

La sfârşitul primăverii lui 2007, în timpul lucrărilor, a avut loc un conflict între Marian Gîscă şi administratorul firmei de construcţii de la acel moment, Nelu Pruteanu.

“Acesta din urma a refuzat un alt mijloc de transport pentru muncitorii săi în afară de taxi. Tata i-a propus CFR sau închirierea unui microbuz pentru cei cinci-şase constructori. Conflictul a devenit ireconcibiabil şi în aceste condiţii tata i-a cerut să prezinte situaţia de lucrări la zi, pentru a încheia socotelile”, îşi aduce aminte Dan Gîscă.
Foto: Dan Gasca

Familia a hotărât să oprească contractul cu firma respectivă şi să închidă şantierul pentru a recupera diferenţa de bani de la societate. Pentru a nu returna banii primiţi în avans, susţine Dan Gîscă, Elirod Construct a întocmit acte din care să reiasă că a lucrat cât fusese plătit şi prin urmare nu are nimic de restituit, mai susține acesta.

Medicul veterinar susţine cu acte că spune adevărul. Firma de construcţii a prezentat facturi întocmite după încheierea lucrărilor. Astfel, Elirod Construct a părăsit şantierul pe data de 14 iunie 2007 şi nu a mai revenit, aspect constatat şi de procesul verbal de recepţie al lucrărilor semnat numai de dirigintele de şantier, datat pe 15 iunie 2007. În plus, ferma de capre nu este nici astăzi terminată.

De partea cealaltă, familia Pruteanu are mai multe decizii favorabile în instanțele de judecată.

„Nu este adevărat nimic din acuzațiile dumnealui. Ne-a dat în judecată și a pierdut. Nu ne-a plătit în avans și noi nu am dat banii înapoi. Așa ceva nu este adevărat nimic din acuzațiile sale. El a cerut finanțarea și a cheltuit banii. Din punctul său de vedere, toată lumea este de vină, mai puțin el. Așa ceva nu se poate. Noi nu avem nicio vină, dacă am fi avut, am plătit noi paguba, ne-ar fi obligat instanțele”, ne-a precizat Jana Pruteanu, acționarul firmei.”

Decesul tătălui

tatal

Ca orice familie naivă şi încrezătoare în autorităţi, familia Gîscă a reclamat la Poliţie și apoi la procurori. În 2008 Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu emite rezoluţia de începere a urmăririi penale pentru dirigintele de şantier şi trimiterea dosarului la Poliţie pentru continuarea cercetărilor pentru constructor. “Apoi cele două dosare sunt conexate, se dispune nouă expertiză şi lucrurile se întorc împotriva noastră”, se mai plânge Dan Gîscă.

Cu un înainte, experţii SAPARD au stabilit un prejudiciu de 65.209,34 lei (mai mult de 20.000 euro) pentru faptul că nu se lucraseră mai nimic. S-a făcut o imputare către familia Gîscă.

Disputele cu autorităţile şi firma de construcţii s-au întins mai bine de un an şi au agravat boala de inimă a lui Marian Gîscă. “Era cu inspectorii SAPARD după el, certurile cu firmele de construcţie şi diriginte de şantier erau în toi, toate acestea i-au afectat boala. A suferit un atac de inimă în noiembrie 2008 care i-a fost fatal. De un an i se agravase afecţiunile la inimă”, îşi aminteşte fiul acestuia.

Fără fermă, cu inspectorii SAPARD la uşă, gată să le ceară banii înapoi, pe 25 februarie 2009 se emite Ordonata 3511/P/2007 de scoatere de sub urmarire penală a dirigintelui de santier şi NUP pentru constructor.

Motivare: “mortul nu a făcut contestaţie”

S-a făcut contestaţii la această decizie, dar prim-procurorul Parchetului Curţii de Apel Giurgiu a dat NUP, cu drept de recurs la Curtea de Apel Bucuresti.

„În Capitală, la Curtea de Apel mi s-a respins plângerea refuzând să o motiveze logic şi juridic”, consideră Dan.

Judecătorul Neculae Stan, de la Curtea de Apel, constată că această cauză nu mai poate fi judecată pentru că mortul, Marian Gîscă, nu a mai depus plângere la Ordonanţele procurilor din 2009. Bătrânul decedase cu un an înainte. “În 7 noiembrie 2008, tatal meu moare- stop cardiorespirator la fermă”, aminteşte spune fiul acestuia.NUP

Al doilea deces

În luna noiembrie 2011, Judecătoria Giurgiu admite plângerea lui Dan Gîscă împotriva ordonanţei penale şi s-a dispus retrimiterea cauzei în vederea redeschiderii urmăririi penale faţă de Sofian Niculescu, a completării cercetărilor faţă de Nelu Pruteanu, şi a finalizării probatorului.

Între timp, Ministerul de Finanţe constată că proiectul nu este finalizat la termen şi cere plata unor despăgubiri.

„Suma proiectului era de 200.000 euro, din care au fost accesaşi 545.045 lei, suma ce reprezintă debitul imputat mie şi surorii mele. La aceasta suma s-au adunat penalităţi şi majorări până la 900.000 de lei”.

Cumnatul lui Dan se sinucide în mijlocul scandalului dintre familie şi Fisc care dorea să-i execute veniturile ca să recupereze paguba.

“Nu pot comenta un asemenea gest şi cum nu a fost vreun bilet de adio, nu poate fi precizat clar motivul gestului său”, explică medicul veterinar.

Este ucisă şi ultima speranţă legală

Ultima speranţă a familiei că i se va face dreptate, s-a năruit pe data de 21 ianuarie 2013, când Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu a decis, prin procurorul, Radu Ionescu că nimeni nu este de vină pentru cheltuirea banilor pe lucrări care nu există în comuna Ghizdaru.

“Am o familie distrusă pentru că am vrut să fac o afacere onestă. Au preferat să fie de bune actele prezentate de firma de construcţie, în timp ce actele mele au fost ignorate. Tata a murit în urma certurilor, iar sora a avut o tentativă de sinucidere, nu şi-a revenit complet nici acum. Acum eu şi ea trebuie să plătim despăgubirile”, se plânge acesta.

În tot acest timp, în acte apărea că firmele şi-au executat toate lucrările, asta deşi ferma nu a fost gata niciodată, doar s-au ridicat pereţii clădirilor. Timp de peste doi ani, caprele achiziţionate pentru fermă au stat sub cerul liber, într-un ţarc improvizat.

Abramburelele justiției, în opinia medicului veterinar

  • “Răspunderea dirigintelui de şantier nu este una penală, ci o răspundere contractuală ce poate constitui obiectul unui litigiu civil”, este opinia lui Tudor Delea, inspector principal la Poliţia Giurgiu.
  • Referatul cu propunere de SUP, respectiv NUP spune la pagina 6 că dirigintele de santier a semnat fără să verifice, iar la pagina 9 concluzionează că acesta a fost de bună credinţă în relaţie cu societatea.
  • Legat de prejudiciu se spune la pagina 6: dupa data de 21 iunie 2007 când a fost efectuată verificarea agenţiei constructorul a mai desfăşurat activităţi patru-cinci zile finalizând lucrările raportate. Mai jos pe aceiaşi pagină spune că lucrarile au fost finalizate în trei-patru zile.
  • Exact pe data de 25 iunie 2007 constructorul pune un proces verbal de oprire a lucrărilor. Dar pe data de 28 iunie 2007 şi 30 iunie 2007 constructorul cumpără materiale de construcţie.
  • Apoi constructorul cumpara materiale si pe data de 3 iulie 2007, pe 6 iulie 2007, dar pe 06 iulie 2007 pune alt proces verbal in care spune ca nu primeste energie electrica şi apă, deci nu putea sa lucreze. Apoi, iar cumpără materiale  de constructie, apoi pe 10 iulie 2007 alt proces verbal prin care spune acelasi lucru, apoi iar cumpara materiale, apoi pe 11 iulie 2007 alt proces verbal cu aceeaşi problemă, pe 16.
  • Pe 18 iulie 2007 cumapăra nisip, nisip despre  care expertul consilier al constructorului în Coraportul la expertiza, pagina 3, spune ca a fost folosit la prepararea betonului şi mortarului pentru zidarie. Unde este acordul scris? Nu există.
  • Judecatorul spune că eu recunosc ca am făcut plângere, la pagina 4 spune ca eu recunosc ca nu am facut plangere – si nu clarifică. La pagina 2 eu îi spun că tata a murit, iar la pagina 5  cred spune ca titularul plângerii (tata) nu a mai facut plângere
  • În 2013 procurorul Ionescu consideră ca lucrarile au fost efectuate în perioada aprilie-iulie 2007, fără nici un document.
  • Ana Dobre procuror de caz în 2009, a fost deacord cu poliţistul Ion Ciocârlan care îmi dădea dreptate, iar în 2013, prim-procuror Ana Dobre este de acord şi cu procuror Ionescu care nu-mi dă dreptate.
  • Procuror Ionescu (cel care a soluţionat dosarul în 2013) era incompatibil, deoarece în 2011 a participat ca procuror de şedinţă în dosarul în care a fost anulată Ordonanţa emisă în 2009 de Ana Dobre. El a sustinut în instanţă că este tardiva plângerea mea şi ca este o cauza civilă, nu penală.

Subprefectul a cerut finanţarea familie pentru a rezolva problema

firma-Nei-Farm

Disperat după decesul tatălui său din 2008, Dan Gîscă a încercat să scape de afacere şi de finanţare: “L-am sunat eu pe directorul adjunct de la Agenţia SAPARD Giurgiu de atunci, Lucian Dumitru, şi l-am rugat să îmi găsească pe cineva care să preia proiectul pentru că eu nu îl puteam duce”.

Dumitru, ajuns între timp subprefect de Giurgiu, i-a spus că ar fi interesat să ia el firma şi finanţarea europeană. “Mi-a spus că din cauza funcţiei sale nu poate apărea în firmă şi mi-a propus să o cesionez părinţilor lui. L-am întrebat dacă acceptă să rămân minoritar în firmă, în ideea de continua demersurile în justiţie din poziţia de asociat”, mărturiseşte acesta.

“Iniţial a acceptat, apoi mi-a spus că totul sau nimic. În aceste condiţii, am acceptat să cesionez tot atât eu, cât şi sora mea. El nu a mai finalizat proiectul, firma a intrat în faliment şi eu şi sora mea am rămas cu garanţiile care au început să fie executate de ANAF. Cosntrucţia este devalizată, nu a fost finalizată şi s-a furat tot ce s-a putut de acolo. Este dosar penal pentu furt, cu autor necunoscut”, îşi continuă acesta dezvăluire.

Conform datelor publicate pe 21 noiembrie 2011 în Monitorul Oficial, Nei Farm, societatea deţinută de Dan Gâscă şi sora sa – Marian Enache, cedează societatea lui Maria şi Victor Dumitru, părinţii lui Lucian Dumitru. Nei Farm îşi schimbă denumirea în Daegevit.

”A fost un gest de omenie”

Actualul subprefect recunoaşte că firma a ajuns în familia sa, însă neagă că i-a condiţionat ceva lui Dan Gâscă. Mai mult, spune că i-a preluat firma doar ca sa-l ajute, nu pentru a recupera finanţarea europeană de 200.000 de euro. “A fost un gest de suflet mai mult. Eu îl ştiam pe Marian Gâscă, tatăl lui Dan. Acesta din urmă mi-a cerut să-i iau firma pentru că el munceşte în alt judeţ şi nu avea timp mereu  să ajungă  în Giurgiu pentru a rezolva diferite probleme în acest caz. Atât tot. Nu am luat bani din finanţarea europeană sau altceva”, a încercat să ne explice actualul subprefect. Asta după ce iniţial a închis telefonul şi a spus că este greşeală şi el nu ştie de firmele amintite.Lucian-Dumitru-subprefectLucian Dumitru

 

Sursa:http://www.libertatea.ro/ultima-ora/

sat romanesc la munte

Satul românesc ar putea fi distrus! Nu este pe placul Europei

Peste 50% din populația României locuiește în zona rurală, care ocupă aproape 90% din teritoriu. România este una din puținele state europene care mai are o civilizație rurală atât de puternică, fapt care nu este pe placul celor de la Bruxelles.
În următorii 20 de ani, acest lucru se va schimba drastic. Uniunea Europeană dorește urbanizarea, urmând cu exactitate planurile lui Nicolae Ceaușescu, iar acest lucru se va face fie prin trasformarea comunelor în orașe, fie prin unirea lor administrativă cu orașele cele mai apropiate.
“România este țara cu cel mai mare procent de mediu rural și cred că am reușit să aduc în atenția Comsiei Europene de a avea în vedere această caracteristică specifică țării noastre. Sigur că ne concentrăm foarte mult pe agenda urbană, pentru că orașele din orice țară europeană sunt cele care au cele mai multe oportunități dar și cele mai multe provocări”, a spus Corina Crețu, comisar european, conform Libertatea.
sat romanesc la munte
Pe de altă parte, oficialul european este convins că nu trebuie să se piardă din vedere dezvoltarea rurală.
“Trebuie să încurajăm oamenii, mai ales tinerii, să trăiască în mediul rural. Satele românești riscă să fie abandonate și să nu aibă activități economice. De aceea cred că în cadrul noului program să fie elaborate proiecte și pentru dezvoltarea mediului rural”, a mai spus comisarul european.
microbuze Rasuceni

Curse Bucuresti – Rasuceni

Va rugam sa ne sprijiniti pentru a corecta si actualiza acest tabel:

microbuze Rasuceni

 

Plecare Sosire Durata Firma Vehicul Telefon Statii Ruta Orar Pret
07:00 09:00 02:00 Millenium Trans Impex Microbuz  0735 547 118 Imbarcare: Autogara Millenium, Calea 13 Septembrie 291A, București
Debarcare: Statie Rasuceni
Bucuresti-Rasuceni LMMJVSD
11:30 13:30 02:00 Millenium Trans Impex Microbuz  0735 547 118 Imbarcare: Autogara Millenium, Calea 13 Septembrie 291A, București
Debarcare: Statie Rasuceni
Bucuresti-Rasuceni LMMJVSD
07:00 09:00 02:00 Intertrans Tery Autocar  021-420.47.95 Imbarcare: Autogara Rahova
Sos. Alexandriei nr.164, Sector 5
Debarcare: Statie Rasuceni
Bucuresti-Rasuceni LMMJVSD
11:30 13:30 02:00 Intertrans Tery Autocar 021-420.47.95 Imbarcare: Autogara Rahova
Sos. Alexandriei nr.164, Sector 5 Debarcare: Statie Rasuceni
Bucuresti-Rasuceni LMMJVSD
09:30 11:30 02:00 Intertrans Tery Autocar 021-420.47.95 Imbarcare: Statie Rasuceni
Debarcare: Autogara Rahova
Sos. Alexandriei nr.164, Sector 5
Rasuceni-Bucuresti LMMJVSD
14:30 16:30 02:00 Intertrans Tery Autocar 021-420.47.95 Imbarcare: Statie Rasuceni
Debarcare: Autogara Rahova
Sos. Alexandriei nr.164, Sector 5
Rasuceni-Bucuresti LMMJVSD

Ce crezi dacă viitorul tău va arăta așa? Animația care ne pune pe gânduri

Potrivit unor cercetări făcute în 2013, aproximativ 50% dintre job-urile actuale ar dispărea până în anul 2050. Cauza: înlocuirea forței de muncă umană cu cea robotizată.

oras viitorul nostru

O animație publicată de The Guardian ne arată cum ar arăta viața noastră într-o lume automatizată aproape total.

Personajul din film poate vedea știrile, direct în oglindă, în timp ce își face igena orală. Aceeași oglindă poate detecta o posibilă problemă de sănătate, avertismentul fiinddat  tot în timp real și poate face o programare la “medic”. Punem cuvântul medic între ghilimele pentru că mai târziu în clip vom vedea că medicul așa cum îl știm azi nu mai există.

În viitorul prezentat în animație, nu mai este nevoie să ne alegem hainele cu care să mergem la serviciu. Acestea ne sunt alese de către un robot care ni le și “servește pe tavă”.

Odată ajuns la “medic”, personajul din animație este consultat. Acesta este momentul în care observăm că medicul este defapt un fel de scanner, care detectează problema de sănătate și eliberează automat medicamentul necesar. Din păcate robotul se defectează, iar bolnavul nu își poate ridica tratamentul.

Personajul se urcă apoi într-o mașină și, la un moment dat, trece pe lângă un bloc pe care este afișată o reclamă care acum ni se pare de neimaginat: “Apartamente pentru pensionarii de peste 30 de ani”.

Urmărește clipul și spune-ne părerea ta despre acest scenariu.

sursa

francez

El este patronul din Franța care a INTERZIS intrarea bancherilor în restaurantul său: „Accept animale, dar intrarea este interzisă bancherilor!”

Pentru a se răzbuna după ce i-a fost refuzat un împrumut la bancă, proprietarul unui restaurant din Franța a decis să le interzică bancherilor să mai intre în restaurantul său, dacă nu plătesc 70.000 de euro, suma creditului pe care banca nu i l-a aprobat.
francez
Alexandre Callet, în vârstă de 30 de ani, care deține un restaurant în Hauts-de-Seine în regiunea Parisului, a postat în fața ușii restaurantului lui un anunț în care a scris: „Accept animale, dar intrarea interzisă bancherilor, cu excepția cazului în care plătesc 70.000 de euro”, scrie  „Le Figaro”.
Decizia sa vine după ce i-a fost respinsă cererea pentru un împrumut bancar de care a avut nevoie pentru a începe o altă afacere și în acest mod a dorit să condamne „sabotarea continuă a mediului economic francez”.

AFACERI POSIBILE in RASUCENI

Solul fertil de pe raza comunei este favorabil culturilor cerealiere (grâu, porumb, ovăz, orz), de floarea soarelui, plantelor tehnice, legumelor (roşii, castraveţi, ceapă, usturoi) Suprafaţa cultivată cu cereale este de 5200 ha, iar cea cu plante tehnice 1200 ha. Pentru dezvoltarea sectorului agricol sunt necesare investiţii în amenajarea unor centre moderne de colectare, depozitare şi valorificare a produselor agricole. La nivelul comunei există 1100 ha disponibile pentru înfiinţarea de culturi.

În ceea ce priveşte legumicultura, pot fi realizate investiţii în reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţii, în amenajarea unor sere şi solarii la standarde europene. Pentru înfiinţarea de culturi legumicole există 50 ha de teren disponibil.

Viticultura este o altă oportunitate, putându-se realiza investiţii în ceea ce priveşte utilizarea unor soiuri de înaltă productivitate, în amenajarea unor puncte moderne de colectare, depozitare şi valorificare a producţiei viticole.

Aşezarea comunei într-o zonă 100% ecologică, fondul melifer destul de bogat şi diversificat creează condiţii favorabile practicării apiculturii, fiind necesară amenajarea unei linii de prelucrare a producţiei apicole.

Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic sunt necesare investiţii în amenajarea unor ferme sau microferme de creştere organizată a animalelor (a struţilor în special), a unor centre moderne de preluare şi valorificare a produselor de origine animală: lapte carne, piei, lână. Suprafaţa acoperită cu păşune este de 212 ha, iar fâneţele ocupă 200 ha. Situaţia efectivelor de animale de la nivelul comunei se prezintă astfel: bovine 430 capete, porcine 1200 capete, ovine 330 capete, caprine 250 capete, cabaline 354 capete, păsări 25000 capete, 110 familii de albine.

Cele 170 ha luciuri de apă de la nivelul comunei pot fi valorificate prin amenajarea unor bazine, a unor linii de prelucrare a producţiei piscicole prin congelare şi conservare. Speciile locale de peşte sunt alcătuite din: crap, caras.

Cea mai mare escrocherie de pe glob. Toți am picat în capcana ei

Industria apei îmbuteliate are, în ultimele decenii, o miză extrem de mare. Oamenii sunt priviţi ca simpli pioni, neajutoraţi, transformând în marfă substanţa primordială a planetei. Mai jos urmăriți un documentar cutremurător, despre escrocheria secolului, in ceea ce priveste APA IMBUTELIATA, care ar trebui sa ruleze pe toate posturile de televiziune.

Majoritatea oamenilor leagă noţiunea de sănătate şi de apa potabilă, marketingul creând o conexiune între sănătate şi apa îmbuteliată. Aceasta este, însă, o asociere falsă, deoarece recipienţii de plastic sunt profund dăunători, din cauza procesului de fabricaţie, ce presupune utilizarea unor substanţe chimice neurotoxice sau cancerigene.

De asemenea, testele făcute apei îmbuteliate de către laboratoare independente au relevat prezenţa, în aşa-zisa apă pură, ce ne este vândută de aproape de 2.000 de ori mai scump decât apa de la robinet, a altor compuşi toxici, gen toluen sau stiren, resposabili de mutaţii genetice şi implicit de proliferarea cancerului.

Pana in anul 2030, doua treimi din populația lumii nu va mai avea acces direct la apa, se arata intr-un documentar despre cum multinationalele storc bani si din piatra seaca. Industria apei imbuteliate are, in ultimele decenii, o miza extrem de mare. Banca Mondiala estimeaza piata mondiala de apa potabila la peste 800 miliarde de dolari. Majoritatea reclamelor leaga notiunea de sanatate de apa plata, o asociere care, dupa cum demonstreaza numerosi cercetatori neafiliati corporatiilor, este falsa, in primul rand din cauza recipientilor de plastic, care modifica indicii calitativi ai apei de izvor. Cand aceasta este captata de la un izvor autentic si nu este apa de la robinet reciclata!

Numeroase teste facute apei imbuteliate de catre laboratoare independente au relevat prezenta, in asa-zisa apa pura, ce ne este vanduta de aproape de 2.000 de ori mai scump decat apa de la robinet, a altor compusi toxici, gen toluen sau stiren, resposabili de mutatii genetice si implicit de proliferarea cancerului.

Specialistii in nutritie atrag atentia ca apa imbuteliata poate fi mai nesanatoasa decat apa de la robinet, care este, oricum, trecuta printr-un proces de filtrare. In plus, apa imbuteliata costa cam de 2000 de ori mai mult decat apa de la chiuveta. In SUA, se cumpara mai mult de jumatate de miliard de sticle de apa in fiecare saptamana. Celebra actrita Demi Moore nici florile nu si le uda cu apa de la chiuveta, incredintata ca acestea s-ar vesteji.

Toate marile orase ale lumii cheltuiesc milioane de dolari pentru a elimina sticlele din plastic pe care le aruncam. Daca acesti bani ar fi folositi pentru imbunatatirea sistemelor actuale de distributie a apei, am putea scapa de obsesia apei imbuteliate. Excursiile pana la izvoarele naturale ar contribui la sanatatea organismului. In Romania, consumul de apa imbuteliata pe cap de locuitor variaza intre 40 si 42 de litri pe an. Romania este a treia tara, dupa Franta si Italia, ca potential de exploatare a resurselor naturale de apa.

Un film documentar, realizat de Stephanie Soechtig, urmăreşte marea afacere a apei îmbuteliate şi dezvăluie modul în care marile corporaţii din industrie afectează cu brutalitate viaţa comunităţilor.

Rasuceni este una din cele mai sarace localitati din Romania

Un studiu publicat de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) releva cu acuratete localitatile din Romania cu cea mai mare dezvoltare, respectiv pe cele mai subdezvoltate, din punct de vedere social.

“Clasamentul” se afla in Anexa 1 a raportului numit “Disparitati si fluxuri in fundamentarea social-economica a regionalizarii administrative a Romaniei”, coordonat de prof. univ. Dumitru Sandu, sociolog la Universitatea Bucuresti.

Ierarhizarea realizata in cercetare este facuta in baza asa-numitului Indice de Dezvoltare Sociala Locala (IDSL) care ia in calcul sapte indicatori diferiti: nivelul de educatie, varsta medie, speranta de viata, numarul de autoturisme la mia de locuitori, suprafata medie a locuintei, consumul de gaze pe locuitor, categoria de marime a localitatii.

Comuna Dumbravita, Timis – cea mai bogata localitate din Romania

In baza acestui indice, cele mai dezvoltate 10 localitati din Romania sunt:

  • Comuna Dumbravita, judet Timis (IDSL 125)
  • Orasul Voluntari, judet Ilfov (113)
  • Comuna Corbeanca, judetul Ilfov, si orasul Predeal (112)
  • Municipiul Cluj-Napoca (105)
  • Orasul Busteni (104)
  • Municipiul Sibiu si orasul Sinaia (103)
  • Municipiul Bucuresti (100)
  • Municipiul Timisoara (99)

Comuna Necsesti, Teleorman – cea mai saraca localitate din Romania

La polul opus, cele mai putin dezvoltate localitati sunt:

  • Comuna Necsesti, judet Teleorman (IDSL 12)
  • Comunele Rasuceni, judet Giurgiu, Coroiesti, judet Vaslui, Seaca de Padure, judet Dolj, si Schitu, judet Giurgiu (IDSL 17)
  • Comunele Danicei, judet Valcea si Gogosi, judetul Olt (IDSL 18)
  • Comunele Deleni, judetul Vaslui, Toporu, judetul Giurgiu si Salcuta, judetul Dolj (IDSL 19)

In harta de mai jos sunt reprezentate cele mai dezvoltate zece localitati din tara, respectiv cele mai putin dezvoltate. Cu un click pe fiecare simbol, veti afla populatia asezarii, conform recensamantului din 2011, respectiv Indicele de Dezvoltare Sociala Locala al fiecarei.


View IDSL in a larger map

Raportul mai arata ca in afara “stiutelor situatii de buna locuire din orasele mari de peste munti” (Cluj, Sibiu, Timisoara – n.r.), s-a format o noua categorie de localitati cu situatie de locuire foarte buna, apropiate de orase mari, puternic dezvoltate, precum Bucuresti si Timisoara. Acestora li se adauga trei statiuni de pe Valea Prahovei, pentru completarea unui Top 10 al dezvoltarii sociale in Romania.

Autorii studiului precizeaza si ca 11 dintre cele 20 de localitati de maxima dezvoltare, orase sau comune, sunt localizate in Transilvania sau in regiunile vestice iar cinci sunt din aria capitalei. In schimb, din seria ultimelor 20 de localitati ca rang de dezvoltare sociala, 15 pot fi localizate in judetele din sudul tarii, din sudul Munteniei si al Olteniei. “Tendintele se regasesc si in lista scurta a primelor si ultimelor 10 localitati in ierarhia dezvoltarii sociale”, se mai arata in raport.

Polul saraciei s-a mutat din Moldova in Oltenia

Acelasi studiu reda si o harta a tarii, in functie de Indicele de Dezvoltare Sociala Locala la nivel de judete, pe care o redam mai jos. Din acest punct de vedere, doar cinci judete din Romania se incadreaza in categoria celor dezvoltate: Brasov, Cluj, Ilfov, Sibiu si Timis.

 

localitati bogate si sarace
Studiul remarca faptul ca, in ciuda cliseelor despre saracia din Moldova, cea mai saraca zona este in sudul tarii. “Imaginea publica de situare a polului saraciei in Moldova este corectata prin datele foarte puternice pe care este construit IDSL. (…) Cele mai sarace judete ale tarii sub aspect social sunt nu in Moldova ci in sudul tarii, la Teleorman si Giurgiu (cu valori IDSL pe total judet de 50 si, respectiv, 53, comparativ cu Botosani si Vaslui care au un indice de dezvoltare sociala de 55)”, se mai arata in raport.

Explicatia pentru aceasta stare de fapt este data in acelasi studiu: “Fenomenul este de pus pe seama unui proces de lunga durata de atractie a elitelor locale catre orasul capitala, de saracire a comunelor din judete precum Giurgiu si Teleorman in primul rand sub aspectul capitalului uman prin emigrarea catre Bucuresti a tineretului”.

sursa

Un tractor modern din 2016 contra un tractor pe aburi din anii 1850? Cine crezi ca va câștiga!?

Un tractor John Deer modern de 850 de cai putere se confruntă cu un tractor pe aburi din secolul XIX. Hai să vezi cine câștigă!

Motorul cu abur este un motor cu ardere externă care produce lucru mecanic utilizând energia termică a aburului. Sunt motoare puternice ce au cuplu inca de la turatie mica. In acesta consta superioritatea unui tractor pe aburi din anii 1850! In plus acest tractor cu motor cu abur are o greutate mult mai mare decat tractorul John Deere, dotat cu un motor diesel modern. Datorita greutatii proprie mult mai mare, tractorul din anii 1850 are aderenta mult mai buna decat un tractor fabricat de compania John Deere in zilele noastre. Priviti si la roti! Rotile profilate dar rotunde ale tractorului modern se scufunda in pamant spre deosebire de tractorul pe aburi ce are roti aproape plate.

Oricum ai da-o, este o idee hazlie sa compari performantele unui vehicul din tabla si plastic de 3-4 tone cu un vehicul de metal de trei ori mai greu. Calitatea si maestria acestui tractor pe aburi este confirmata de acest filmulet.