Femeile dintr-o comună gorjeană primesc bani pentru a face copii

Femeile din comuna gorjeană Bălăneşti primesc 2.500 de lei într-un an dacă aduc pe lume unul sau doi copii, acordarea stimulentului fiind aprobat de Consiliul Local în condiţiile în care anul trecut au murit 47 de persoane şi s-au născut doar doi copii.

Numărul îngrijorător de decese înregistrate numai în ultimul an, în raport cu cel al naşterilor, l-a determinat pe primarul comunei gorjene Bălăneşti să propună Consiliului Local acordarea unui stimulent financiar pentru mame, atât pentru primul copil, cât şi pentru al doilea, în valoare de 2.500 de lei într-un an, potrivit Mediafax.

Tinerii, plătiți pentru a se stabili într-o comună din Alba

Tinerele cupluri care se vor căsători și vor rămâne cel puțin cinci ani pe teritoriul comunei Almașu Mare ar urma să primească o primă de instalare de 1.000 de euro sau echivalentul în lei.

Această inițiativă îi aparține unui consilier local, în contextul în care populația din Almașu Mare a scăzut dramatic în ultimii ani, de la 1.690 locuitori în 2002, la doar 1.289 în 2011.

Mai mult, majoritatea celor care au rămas în zonă sunt oameni în vârstă.

Având în vedere depopularea tot mai accentuată înregistrată la nivelul comunei Almașu Mare, se impunea luarea unor măsuri care să stopeze acest fenomen tragic și dureros, care lasă în urmă case părăsite, bătrâni lăsați fără cel mai mare sprijin. Din cauza sporului natural negativ, situația la nivelul comunei este din ce în ce mai tragică și impune luarea unor măsuri urgente”, a explicat consilierul.

„Se observă, în ultimii ani, un exod masiv al tinerilor din comună către orașele învecinate, iar odată plecați, este puțin probabil că aceștia se vor mai întoarce vreodată înapoi în locurile natale”, a mai spus acesta pentru Ziarul Unirea.

„Eu am mers pe ideea că pot veni oameni și din alte părți, să se instaleze în Almașu Mare, pentru minimum 5 ani, să repopuleze zona”, a continuat el.

De asemenea, consilierul dorește să repornească mineritul în zonă.

„Am făcut un sondaj printre oamenii în putere, mai tineri, dacă sunt de acord ca în zonă să repornească mineritul. Tinerii mi-au spus că pentru un salariu de 1000 de euro pe lună nu ar mai emigra, iar cei plecați pe dincolo s-ar întoarce acasă”, a explicat el.

Comuna este formată din satele Almașu de Mijloc, Almașu Mare (reședința), Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nădăștia și cătunul Șesuri. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1407 – ”Possesia Almas”. Satul este mult mai vechi decât prima sa atestare documentară, în sprijinul acestei afirmații venind uneltele de minerit și materialele de construcție romană (ce au fost găsite pe raza localității și se găsesc în Muzeul ”Achim Emilian”), galeriile cu inscripții romane.

 

O italiancă a emigrat în București! „Am ales România pentru că îmi plac românii. Și pentru că îmi place țara, o consider splendidă în simplitatea ei”

Daria Barcheri este o italiancă din Padova, care acum 4 ani a venit să locuiască la București. Alungată de recesiunea care a lovit Italia, Daria a găsit în România mai multe oportunități de lucru și un trai mai bun decât în locurile natale, scrie portalul 24life.ro.

Astăzi, Daria vorbește și scrie fluent în românește și e îndrăgostită de România, dar mai ales de Bucovina. „Plecăm acolo unde găsim oportunități”, spune ea, subliniind, ca și alți români plecați în lume, că atunci când emigrezi, „norocul și atitudinea joacă un rol important.”

„Când am văzut Bucureștiul prima dată, mi-a plăcut imediat și am hotărât să mă mut aici. M-a impresionat prin dinamismul său, aici simți că respiri. Aici sunt locuri de muncă, iar economia crește. Când am plecat din Padova, Italia suferea din cauza unei mari crize economice și în ultima vreme respirasem doar aerul de recesiune, cu mare tristețe și dificultăți economice care îmi afectaseră viața. Căutam un oraș mare, o metropolă, și mă gândeam să merg la Londra, dar capitala Marii Britanii este foarte scumpă. Pe de altă parte, cunoșteam deja limba și cultura română, pentru că abia îmi luasem licența în limbi străine la Universitatea din Padova și absolvisem facultatea cu o teză despre poeta româncă Mariana Marin. Am avut de ales între Anglia și România. Mi-am ascultat inima și am ales România, o țară care mă fascina și pe care doream s-o cunosc.”

În primii doi ani, a predat limba română italienilor din București și a făcut un curs pentru a deveni ghid turistic. Spune că a fost ajutată să se acomodeze. „În general, pot să spun că românul te ajută. Dacă își dă seama că ești străin și faci eforturi să te integrezi, românul te ajută și face tot ce este posibil să te acomodezi ușor. Când am locuit în Constanța sau când urmam cursurile școlii de turism, colegii români m-au ajutat foarte mult. Tocmai această reacție a fost determinantă în alegerea mea de a mă muta aici, definitiv. ”

De ce a ales România? Simplu, pentru că îi plac românii. „Am ales România pentru că, în primul rând, îmi plac românii. În al doilea rând pentru că îmi place țara, o consider splendidă în simplitatea ei, locuită de oameni simpli, care iubesc natura și încă știu să trăiască în armonie cu ea. Așa ceva nu găsești în țările mai dezvoltate. De fapt, apreciez foarte mult zonele mai puțin dezvoltate ale României, cum e Bucovina, unde mă duc des vara, când lucrez ca ghid de turism și de fiecare dată am emoții înainte de a merge acolo. Bucovina, Transilvania și Maramureșul sunt și îmi vor rămâne mereu în suflet”,  spune Daria Barcheri.

Spune că românul are de ce să fie mândru de țara lui. „Din când în când, mă întreb de ce se plânge românul. Crede că țara lui este foarte proastă, dar nu este adevărat. Părerea mea este că românul are de ce să fie mândru de țara lui. Bineînțeles că tinerii trebuie să se informeze și să meargă la vot. Doar votând vor schimba situația, nu cu protestele. Când vorbesc cu cursanții mei, le explic mereu că este important să aleagă un partid și să se implice din punct de vedere social și politic, direct sau indirect. Dar apoi vin alegerile și majoritatea dintre ei îmi spun că votul lor nu va schimba nimic și că nu e necesar să voteze. Atunci chiar mă întreb unde am greșit ca profesoară și mi se pare că am pierdut timpul. Asta mă întristează, dar viața merge mai departe și știu bine că, din nefericire, în Italia situația nu este cu mult de diferită. Cred că problema asta afectează toata Europa, iar mass media și oamenii de cultură au o responsabilitate în sensul acesta. Ar trebui să închidem mai des televizorul și telefonul mobil și să deschidem mai multe cărți.”

Citiți întreaga poveste a italiancei care a emigrat în România, aici.

Legea dării în plată aduce primele scăderi de preţuri la apartamente după şase luni de scumpiri

Legea darii in plata, intrata in vigoare in 13 mai, a produs primele efecte in piata rezidentiala, deocamdata in Timisoara, Brasov si Iasi, unde preturile apartamentelor au inceput sa scada, potrivit indicelui calculat de imobiliare.ro.

blocuri apartamente Legea darii in plata

La nivel naţional, indicele a consemnat un recul de 1,4% în luna mai, până la 1.002 euro pe metru pătrat util. Aceasta este prima ieftinire după şase luni de creştere constantă a preţurilor.

În ciuda scăderii indicelui naţional, acesta se plasează în continuare cu 8% peste nivelul preţurilor din mai 2015, când erau la 928 euro/mp.

Efectul legii dării în plată nu s-au simţit încă în Bucureşti, unde pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 0,4% în ultima lună, de la 1.121 la 1.126 de euro pe metru pătrat util – valoare cu 6,6% mai mare decât cea valabilă la sfârșitul lui mai 2015, respectiv 1.056 de euro pe metru pătrat. Dacă prețul mediu cerut pentru apartamentele noi a rămas constant în ultimele 31 de zile (la o medie de 1.159 de euro pe metru pătrat), locuințele din blocurile vechi s-au scumpit cu 0,7%, de la 1.068 la 1.075 de euro pe metru pătrat, conform datelor imobiliare.ro.

Brașov

În orașul de la poalele Tâmpei, indicele a înregistrat un declin de 0,9%, de la 923 de euro pe metru pătrat în aprilie, la 915 euro pe metru pătrat în mai – cu 7% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când se situa la 855 de euro pe metru pătrat. Apartamentele vechi s-au ieftinit ușor (cu 0,2%), de la 914 la 912 euro pe metru pătrat; cele noi au consemnat însă un declin considerabil, de 4,8%, de la 973 la 926 de euro pe metru pătrat.

Cluj-Napoca

În orașul de pe Someș, prețul solicitat de vânzători a crescut cu 0,9%, de la 1.198 la 1.209 euro pe metru pătrat util – ceea ce echivalează cu o diferență de 13,9% față de nivelul din mai 2015 (1.061 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au scumpit cel mai mult, respectiv cu 1,2%, de la 1.235 la 1.250 de euro pe metru pătrat, conform imobiliare.ro; locuințele nou-construite s-au apreciat însă cu 0,8%, de la 1.142 la 1.151 de euro pe metru pătrat.

Constanța

În orașul de la malul mării, valoarea medie de listare a apartamentelor scoase la vânzare a rămas relativ constantă, situându-se în prezent la 956 de euro pe metru pătrat (față de 957 de euro pe metru pătrat la finele lunii precedente); diferența față de perioada similară a anului trecut este de 6,2% (în creștere de la 900 de euro pe metru pătrat util). Dacă locuințele vechi s-au apreciat în mai cu 0,4% (de la 956 la 960 de euro pe metru pătrat), Indicele Imobiliare.ro arată că cele noi s-au ieftinit cu 2,2%, de la 962 la 941 de euro pe metru pătrat.

Data articol: 02/06/2016
Sursa: Capital.ro

Statul iti da 200.000 de euro daca vrei sa deschizi o mica afacere la tara, precum o croitorie sau un service auto!

Firmele mici, microintreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) si alte forme de organizare ale antreprenorilor vor putea obtine, in anul 2016, fonduri europene de maximum 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, pentru deschiderea si dezvoltarea unor afaceri non-agricole in mediul rural, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020. Printre altele, cu acesti bani antreprenorii vor putea face afaceri cu pensiuni agro-turistice, service-uri auto, ateliere de croitorie, cabinete medicale sau cabinete veterinare, potrivit variantelor consultative ale ghidurilor solicitantului pentru cele doua linii de finantari nerambursabile. Liniile de finantare se vor deschide abia DUPA incheierea consultarii publice si aprobarea noilor ghiduri.

Vorbim despre Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale si despre Submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, ambele din cadrul PNDR 2014-2020, scrie startupcafe.ro.

Proiectele de Ghiduri ale solicitantului pentr submasurile 6.2 si 6.4 din 2016 vor ramane in consultare publica pana pe 7 martie, data pana la care persoanele interesate pot transmite sugestii la Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, pe adresa e-mail consultare@afir.info.

finantari

Cine va putea lua banii:

– Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati neagricole pentru prima data in spatiul rural (autorizati cu statut minim de PFA);

– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici existente din spatiul rural, care isi propun activitati neagricole pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii pentru sprijin;

– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii aplicatiei de finantare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii acesteia (startup).

Indiferent de forma de organizare, solicitantii eligibili trebuie sa se incadreze in categoria:

a) Micro-intreprindere
–  maximum 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;
b) Intreprindere mica – intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei.

 

Sursa: http://stireazilei.com

pensiuni

Propuneri: Pana la 200.000 de euro pentru afaceri la sate 2016 – pensiune agro-turistica, service auto, croitorie. Descarca noile proiecte de ghiduri

Firmele mici, microintreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) si alte forme de organizare ale antreprenorilor vor putea obtine, in anul 2016, fonduri europene de maximum 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, pentru deschiderea si dezvoltarea unor afaceri non-agricole in mediul rural, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020. Printre altele, cu acesti bani antreprenorii vor putea face afaceri cu pensiuni agro-turistice, service-uri auto, ateliere de croitorie, cabinete medicale sau cabinete veterinare, potrivit variantelor consultative ale ghidurilor solicitantului pentru cele doua linii de finantari nerambursabile. Liniile de finantare se vor deschide abia DUPA incheierea consultarii publice si aprobarea noilor ghiduri.
pensiuni
Vorbim despre Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale si despre Submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, ambele din cadrul PNDR 2014-2020.

Proiectele de Ghiduri ale solicitantului pentr submasurile 6.2 si 6.4 din 2016 vor ramane in consultare publica pana pe 7 martie, data pana la care persoanele interesate pot transmite sugestii la Agentia pentru Finantarea Investtiilor Rurale, pe adresa e-mail consultare@ afir.info .

Proietele de ghiduri pot fi escarcate de la finalul acestui articol, la “Resurse utile”.

Cine va putea lua banii:

-Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati neagricole pentru prima data in spatiul rural (autorizati cu statut minim de PFA);

– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici existente din spatiul rural, care isi propun activitati neagricole pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii pentru sprijin;

– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii aplicatiei de finantare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii acesteia (startup).

Indiferent de forma de organizare, solicitantii eligibili trebuie sa se incadreze in categoria:

a) Micro-intreprindere
–  maximum 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;
b) Intreprindere mica – intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei.

Antreprenorii solicitanti pot fi organizati sub diverse forme juridice:

  • Persoana fizica autorizata -infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprindere individuala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprindere familiala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in nume colectiv – SNC – infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in comandita simpla – SCS – infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate pe actiuni – SA – infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in comandita pe actiuni – SCA infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate cu raspundere limitata – SRL infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate comerciala cu capital privat infiintata in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate agricola infiintata in baza Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate cooperativa de gradul 1 infiintata in baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata, respectiv societati cooperative mestesugaresti si societati cooperative de consum care au prevazute in actul constitutiv ca obiect desfasurarea de activitati neagricole;
  • Cooperativa agricola de grad 1 infiintata in baza Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Submasura 6.2: Sprijinul de 70.000 de euro – cum a fost indreptata o eroare din trecut

Una dintre cele doua linii de finantare este Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale, care a fost disponibila si in anul 2015.

Ce afaceri se poat face cu acesti bani europeni

Prin aceasta submasura se vor putea accesa fonduri publice nerambursabile pentru deschiderea de afaceri non-agricole la sate:

  • Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase (productie de combustibil din biomasa – ex : fabricare de peleti); industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice) in vederea comercializarii, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfasurarea propriei activitati, ca parte integranta a proiectului etc.;
  • Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.), conform definitiei din capitolul 4.4
  • Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
  • Servicii (ex: medicale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, alte servicii destinate populatiei din spatiul rural etc).

Cati bani se vor da

Valoarea  sprijinului va fi de 50.000 de euro/proiect, cu exceptia  activitatilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si de agroturism, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro/proiect, in baza unui Plan de afaceri.

Sprijinul pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale se va acorda, sub forma de prima, in doua transe de plata autorizate de AFIR, astfel:

– prima transa -70%
din cuantumul sprijinului dupa semnarea Contractului de Finantare
– a doua transa – 30% din cuantumul sprijinului dupa indeplinirea tuturor obiectivelor din Planului de afaceri, fara a depasi cinci ani de la incheierea Contractului de Finantare.

Perioada de implementare a Planului de afaceri este de maximum 57 de luni si este urmata de controlul implementarii corecte si plata ultimei transe. In cazul neimplementarii corecte a Planului de afaceri, sumele platite vor fi recuperate proportional cu obiectivele nerealizate.

Prin aceasta submasura, vor putea fi finantate doar afaceri noi, ceea ce inseamna ca solicitantul trebuie sa nu mai fi desfasurat, pana la data depunerii cererii de finantare, activitatea pentru care cere banii europeni.

In proiectul Ghidului solicitantului pentru submasura 6.2 din anul 2016, Ministerul Agriculturii a incercat sa remedieze o ambiguitate din anul 2015.

Astfel, in noua forma consultativa a documentului, vor putea lua banii europeni si solicitantii care au deja codul CAEN pentru care cer finantare, dar cu conditia ca ei sa nu fi desfasurat efectiv activitatea respectiva.

Este eligibil pentru finantare solicitantul care propune realizarea de activitati aferente unui cod CAEN  inregistrat la Registrul Comertului, autorizat/ neautorizat in conditiile Legii nr. 359/2004, DOAR DACA pana la momentul depunerii Cererii de Finantare nu a desfasurat activitatea aferenta codului CAEN  propus prin proiect” – prevede noul proiect de Ghid al solicitantului pentru submasura 6.2 .

“Pentru a fi eligibili solicitantii care la data depunerii cererii de finantare aveau autorizat codul CAEN propus prin proiect, au obligatia de a depune o Declaratie intocmita si asumata prin semnatura de catre un expert contabil, din care sa reiasa faptul ca intreprinderea nu a desfasurat niciodata activitatea pentru care solicita finantare” – se mai arata in document.

Anul trecut, foarte multi solicitanti au fost respinsi de la finantare doar pentru ca, in momentul depunerii cererii de finantare, ei aveau deja codul CAEN pentru activitatea pe care voiau sa o initieze cu banii europeni respectivi.

In 2015, au fost depuse 1.254 de proiecte in valoare totala de 18,8 milioane de euro, pentru banii din submasura 6.2 a PNDR, dar au fost selectate doar 38 de proiecte, in valoare totala de numai 570.000 de euro.

Pe ce vei putea cheltui acesti bani

In sumbasura 6.2, se vor putea cheltui banii europeni pentru tot ceea ce are legatura cu activitatea pentru care se solicita sprijinul.
printre altele, se pot cumpara masini de transport, uilaje, dotari, se pot acoperi salarii, utilitati.

De precizat, insa, ca suma publica nerambursabila utilizata pentru achizitionarea terenului construit/ neconstruit este acceptata in limita a 10% din valoarea sprijinului acordat.

De asemenea, in cazul automobilelor, mijlocul de transport sa fie incadrat in categoria N1 sau N2, cu maximum 3 locuri si 2 usi de acces in cabina (autoutilitare).

Submasura 6.4: pana la 200.000 de euro pentru dezvoltarea afacerilor non-agricole la sate

Cealalta linie de finantare PNDR care se reia in anul 2016 este submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.

Domeniile de diversificare acoperite in cadrul submasurii sunt:

  • Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice, etc.);
  • Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.);
  • Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
  • Furnizarea de servicii, inclusiv constructii, reconstructii si/sau modernizarea spatiilor si zonelor aferente desfasurarii activitatilor (ex: medicale, sociale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, etc.);
  • Fabricarea de peleti si brichete din biomasa.


Cati bani se vor da prin submasura 6.4

Submasura 6.4 va oferi un sprijin nerambursabil public de 100.000 de euro, respectiv maximum 200.000 de euro pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.

Astfel, in noul proiect de Ghid al solicitantului 2016, se arata ca sprijinul nerambursabil “NU va depasi 200.000 euro/ beneficiar pe durata a trei exercitii financiare consecutive, cu exceptia  intreprinderilor unice care efectueaza transport de marfuri in contul tertilor sau contra cost, pentru care sprijinul nu depaseste suma de 100.000 euro pe durata a trei exercitii financiare consecutive”.

Spre deosebire de submasura 6.2, linia de finantare 6.4, pe laga sprijinul superior, ofera bani si pentru activitatile non-agricole existente deja (deci nu doar pentru initierea unor noi afaceri).

La submasura 6.4, intensitatea sprijinului nerambursabil public va fi de 90% pentru urmatoarele categorii de solicitanti:

– pentru solicitantii care desfasoara activitati de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si agro-turism;

– pentru fermierii care isi diversifica activitatea de baza agricola prin dezvoltarea unor activitati neagricole. Sprijinul se majoreaza la 90% in cazul fermierilor, in cazul in care acestia sunt:

a) persoane fizice inregistrate in registrul APIA sau ANSVSA cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii cererii de finantare
b) persoane juridice – micro intreprinderi care au ca principala activitate, activitatea agricola (codul CAEN principal autorizat sa fie aferent unei activitati agricole) desfasurata cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii Cererii de Finantare.

Aceasta inseamna ca restul de 10% din investitia in proiect va trebui sa fie asigurat de beneficiar.

De asemenea, intensitatea sprijinului va scadea la 70% pentru alte activitati decat cee mentionate mai sus. Aceasta inseamna ca beneficiarul trebuie sa vina cu o contributie proprie la proiect de 30% din valoarea totala a investitiei.

Costuri eligibile specifice:

  • constructia, extinderea si/ sau modernizarea si dotarea cladirilor;
  • achizitionarea si costurile de instalare, inclusiv in leasing financiar, de utilaje, instalatii si echipamente noi,
  • investitii intangibile: achizitionarea sau dezvoltarea de software si achizitionarea de brevete, licente, drepturi de autor, marci.

Achizitia de terenuri pe care se afla sau nu constructie NU este eligibila in submasura 6.4.

De asemenea, NU pot fi cumparate automobile pentru uz personal si transport persoane, bunuri si echipamente second hand si nu poate fi acoperita nici taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia cazului in care aceasta nu se poate recupera in temeiul legislatiei nationale privind TVA-ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.

ATENTIE ! Cheltuielile legate de achizitia in leasing a activelor, altele decat terenurile si cladirile, pot fi considerate eligibile doar in cazul in care leasingul ia forma unui leasing financiar si prevede obligatia beneficiarului de a cumpara bunurile respective la expirarea contractului de leasing.

Unde se vor depune cererile de finantare

Cererile de finantare si dosarele se vor depune online, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), www.afir.info .

Dosarul Cererii de Finantare cuprinde Cererea de Finantare completata si documentele atasate (conform Listei Documentelor – partea E din Cererea de Finantare), vor fi scanate si depuse on-line.

Dosarul Cererii de Finantare va fi paginat, cu toate paginile numerotate manual in ordine de la 1 la n in partea dreapta sus a fiecarui document, unde n este numarul total al paginilor din dosarul complet, inclusiv documentele anexate.

Pentru a depune cereri de finantare on-line, solicitantii care nu au cont pe site-ul www.afir.info vor trebui sa isi creeze cont de utilizator in cadrul acestui portal. Utilizatorii care au deja cont creat il pot utiliza pentru incarcarea cererilor de finantare in format electronic.

Resurse utile:

Descarca de AICI proiectul de Ghid al solicitantului pentru submasura 6.2

Descarca de AICI proiectul de Ghid al solicitantului pentru submasura 6.4

Citeste si:

Bani europeni pentru afaceri in mediul rural. Ce trebuie sa stii ca sa-i poti lua

sursa

francez

El este patronul din Franța care a INTERZIS intrarea bancherilor în restaurantul său: „Accept animale, dar intrarea este interzisă bancherilor!”

Pentru a se răzbuna după ce i-a fost refuzat un împrumut la bancă, proprietarul unui restaurant din Franța a decis să le interzică bancherilor să mai intre în restaurantul său, dacă nu plătesc 70.000 de euro, suma creditului pe care banca nu i l-a aprobat.
francez
Alexandre Callet, în vârstă de 30 de ani, care deține un restaurant în Hauts-de-Seine în regiunea Parisului, a postat în fața ușii restaurantului lui un anunț în care a scris: „Accept animale, dar intrarea interzisă bancherilor, cu excepția cazului în care plătesc 70.000 de euro”, scrie  „Le Figaro”.
Decizia sa vine după ce i-a fost respinsă cererea pentru un împrumut bancar de care a avut nevoie pentru a începe o altă afacere și în acest mod a dorit să condamne „sabotarea continuă a mediului economic francez”.