Pâine cu maia: „Noi avem impresia că facem o pâine bună, dar nu e aşa“

La doi paşi de Cluj, în Floresti, cea mai mare comună din ţară, o tânără şi-a deschis o brutărie unde face pâine buna, paine cu maia, asa cum obişnuiau bunicile noastre, maiaua fiind un agent de fermentare alcătuit doar din apă şi făină.

paine1

Claudia are 29 de ani, o brutărie deschisă peste program şi mult entuziasm. Zice despre ea că e cumpătată şi când vine vorba de pâine are toată răbdarea din lume. Şi are nevoie la ce îndelungat şi migălos e procesul de obţinere al unei pâini cu maia. Vreo 24 de ore. Câţi dintre noi ar avea răbdarea să stea o zi pentru un codru de pâine? „Noi, românii, nu avem o cultură prea bună a pâinii. Noi avem impresia că ştim aşa multe despre pâine sau că facem o pâine bună, dar nu facem o pâine aşa bună. Facem o pâine medie care numai să ne sature. Pâinea nu e ca să sature. Pâine trebuie să completeze“, zice Claudia din brutăria ce-i poartă numele, unde – când am fost noi – mirosea dumnezeieşte a pâine coaptă. De mică i-a plăcut să lucreze cu aluatul şi să scotocească gospodăria după ouă de găină ca să încropească prăjituri. „Cel mai mult îmi plăcea aluatul, şi drojdia. Şi să o mănânc, şi să o văd cum reacţionează cu apa“, povesteşte ea. Mai avea un obicei ce întorcea casa cu fundu-n sus: ascundea drojdie pe unde apuca. Şi uita de ea, iar când începea să miroasă îşi aducea aminte. Şi mirosea…

paine2

Aburi de răbdare pentru paine cu maia

Claudia îşi făcea singură pâine şi în liceu, şi-n facultate, dar nu îi plăcea cum ieşea. Folosea drojdie şi o enerva că după două zile pâinea ei se fărâmiţa. A dat de blogul Codruţei – Codruţa Popa – unde i s-a părut o provocare să facă din apă şi făină maia. “Bunica nici nu punea drojdie în pâine. Ştiu că vara e bine să faci maia, nu primăvara. La început e bine să aibă căldură ca să poată fermenta. A durat o lună până am reuşit să facă pâine“, povesteşte Claudia.

A luat apă, făină de secară şi făină integrală de grâu şi a lăsat-o într-un borcan. O tot „hrănea“, adică dimineaţa şi seara lua părţi din ea şi adăuga în loc apă şi făină în proporţii egale. Şi apoi aştepta. Şi tot aşa. Şi iar aştepta. Urmărea după miros maiaua, că aşa scria pe blog. La un moment dat a vrut să o arunce, dar a amânat până seara când a avut o surpriză. „Seara era o fericire, maiaua era mare, crescuse. Şi aşa am început să fac pâine“, povesteşte ea.

paine cu maia

O pâine cu maia se face în minim 24 de ore. „Am toată răbdarea din lume“, mărturiseşte ea, deşi râde când îşi aminteşte că prima ei pâine cu maia a ieşit ca o… plăcintă.

Comenzile de paine buna creşteau ca aluatul

În primul an la Facultatea de Ştiinţe ale Economiei şi Gestiunea Afacerilor, la UBB, s-a angajat la un hipermarket din Cluj. Şi făcea pâine şi ducea şi la muncă pentru ea şi colegi. Şi tot ducea. Iar primele comenzi au venit taman de la colege care nu mai vroiau să mănânce pâinea fără să o plătească.

„Făceam cu tot dragul. E o plăcere pentru mine“, spunea Claudia. Apoi a început să aibă comenzi săptămânale. Şi acum se minunează cum reuşea să le facă pe toate. La un moment dat a simţit că e timpul de altceva.

„2015 a fost anul schimbărilor. Am zis că trebuie să facem mai mult, să schimbăm tot“, povesteşte Claudia.

Împreună cu prietenul ei şi-au luat casă în Floreşti, iar susţinerea pentru visul ei a venit din toate părţile – partener de viaţă, familie, prieteni. „Practic e o afacere de familie“, adaugă ea. Una în valoare de vreo 30.000 de euro. Economiile lor şi un credit de la bancă.

Şi a luat cărţi din State ca să înveţe şi să înţeleagă pas cu pas întreg procesul chimic din spatele cuvântului „maia“. S-a uitat la tutoriale pe youtube cu reţete de pâine cu maia, a fost la schimburi de experienţă la brutării din Bucureşti. Utilajele le-a adus din Germania şi Italia şi s-a pus pe treabă.

„Crescuse foarte mult cererea şi noaptea visam cum creşte pâinea, cum fac pâine“, povesteşte tânăra.

Pâine de secară cu ciocolată

Nu vede în pâine acel aliment neutru făcut să-ţi umple burta. „Îţi adaptezi pâinea cu ce mănânci“, crede ea. Ca şi vinul. Iar experienţele cu clienţii de care a avut parte i-au întărit şi mai tare credinţa. Cineva i-a cerut pâine de secară 100% şi ciocolată. „E ceva senzaţional. Nu mă aşteptam să fie atât de bun. E o pâine de mic dejun. Nu poate fi mâncată cu friptură, dar atât de bine se potriveşte gustul secarei, care e unul acrişor, cu gustul ciocolatei“, explică tânăra.

paine5

O altă cerere aromată a fost cea a unei pâine din secară 100% cu chimen. Claudiei i se părea cam mult ambele în aceeaşi pâine deoarece sunt foarte intense ca gust, dar rezultatul – o pâine aromată foarte bună – i-a infirmat aşteptările. Un alt client i-a cerut o pâine cu fructe şi i-a făcut una cu smochine, seminţe de fenicul şi nuci. „E o pâine ce se mănâncă foarte bine cu brânză cu mucegai sau camembert“, detaliază Claudia.

Preţuri. Comparaţie cu Bucureşti

Cea mai cumpărată pâine e cea numită pâinea casei. Nu e 100% cu făină albă, are un pic de secară şi costă 5 lei. Pe locul doi e pâinea de secară 100% şi costă 6 lei. O altă pâine preferată e cea cu seminţe de in, susan şi floarea soarelui. Claudia face şi cozonaci şi produse de patiserie.

„5 lei e media. E o pâine ieftină pentru maia. În Bucureşti costă 10-15 lei. Procesul nu poate fi industrializat sub nicio formă. Unele aluaturi le frământăm cu mâna, le modelăm cu mâna. Procesul e un pic diferit“, completează ea. Face zilnic vreo 100 de pâini. 200 în ziua în care face livrări la Cluj.

Acum are o colegă, mâna ei dreaptă, dar vrea să-şi formeze o echipă cu care să obţină ce-şi doreşte:

„Nu vreau să cresc extraordinar de mult. Vreau să ajung la un nivel care să mă mulţumească financiar. Şi, cel mai important, vreau să mă bucur de pâine, de făcut pâine. Nu vreau să devină o povară pentru că atunci s-ar pierde entuziasmul“, zice ea.

Magazinul ei are program până la 19.00, dar nu pleacă mai repede de 20.30. Iar oamenii ştiu asta.

paine6Sursa: http://adevarul.ro

PREȘEDINTELE INDUSTRIEI DE PANIFICAȚIE ne spune «Renunțați la franzelă! E falimentară, e proastă»

Nutriționiștii atrag de mult atenția să evităm pe cât posibil franzela pentru că nu aduce niciun aport sănătății. Însă românii o consumă pentru că este ieftină și se găsește la fiecare colț de bloc. Faptul că franzela este o alegere proastă o recunoaște și președintele Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație (ANAMOB), Viorel Marin. El a declarat joi, la Târgu Mureș, cu ocazia deschiderii Expoziției Internaționale GastroPan 2016, că franzela trebuie scoasă din alimentație întrucât aceasta are o calitate proastă și că trebuie căutate produse cu calități deosebite, promovate în expozițiile de profil.

franzela franzele paine paini alba albe

Nu trebuie să trăim mâncând franzelă, trebuie să renunțăm la franzelă, renunțați la franzelă, e falimentară, e proastă, nici măcar nu e sănătoasă și nici măcar nu are un gust deosebit. Uitați-vă la GastroPan, uitați-vă la alte manifestări, găsiți produse cu calități deosebite, încercați să găsiți produse de calitate, produse care să placă consumatorilor și în felul acesta și programele și toate celelalte lucruri pe care patronatul ROMPAN și ANAMOB încearcă să le susțină și să vă sprijină să vă poată fi de un real folos pentru a le putea aplica„, a spus Viorel Marin.

Pâinea albă este făcută din făină rafinată (albă), fiind mai săracă în fibre, dar și mai puțin bogată în minerale și vitamine. Pâinea albă are doar amidon, element care atunci când ajunge în tubul digestiv este foarte repede transformat în glucoză și, ca efect negativ, crește glicemia și poate genera  diabet de tip 2 ori obezitate. Totuși, un studiu recent, publicat în Journal of Agricultural and Food Chemistry, arată că pâinea albă stimulează dezvoltarea bacteriilor benefice din intestine.

Ce tipuri de pâine sunt sănătoase

Pentru a ne bucura de beneficiile pâinii, specialiștii ne recomandă să alegem sortimentul corect.

Pâinea integrală ecologică se află în topul recomandărilor, deoarece este făcută din făină obținută din măcinarea întregului bob de grâu (n.n. – de unde și denumirea de „integrală”). Astfel, ea este cea mai bogată  în minerale, fibre sau aminoacizi în comparație cu celelalte tipuri de pâine. Calitatea ecologică oferă garanția că grâul din care este obținută făina este cultivat fără îngrășăminte chimice și fără insecticide, iar pâinea nu are aditivi.

Pâinea cu tărâțe este foarte bogată în vitamine tip B și o foarte bună sursă de fibre. Ca și pâinea integrală, se recomandă alternarea ei cu alte tipuri de pâine, mai ales pentru copii, deoarece asimilarea unor elemente importante (fier, magneziu, calciu) este îngreunată în cursul digestiei.

Pâinea graham trebuie să conțină făină de grâu și măciniș de secară. Consumatorii trebuie să citească atenți etichetele compoziționale, termenul de expirare și etichetele cu alergeni, pentru că altfel riscă să cumpere pâine modificată, prezentată pe etichetă ca fiind graham.

Sursă de fibre, vitamine și minerale

Pâinea cu secară este mai bogată în fibre decât pâinea albă, ceea ce duce la accelerarea tranzitului intestinal și o face una dintre soluțiile naturale pentru combaterea constipației. Pe de altă parte, celuloza prezentă din plin în pâinea de secară o face mai greu de asimilat – de aceea se recomandă consumul alternat cu alte tipuri de pâine.

Pâinea neagră are un efect benefic în echilibrarea metabolismului, prin stimularea tranzitului intestinal, fiind o sursă naturală de vitamine (B1, B2, B6, E) și minerale (magneziu, fosfor, calciu și potasiu). Datorită conținutului crescut de fibre, pâinea neagră ajută la detoxifierea organismului, previne cancerul tubului digestiv și combate constipația, colita și balonarea.

sursa: jurnalistii.ro

Cum vopsiți ouăle natural, fără vopsea chimică și fără coloranți artificiali? Iată rezultatul!

O doamnă isi vopseşte ouăle într-un mod cu totul diferit şi creativ. Videoclipul ne învaţă cum putem vopsi ouăle de sărbătorile pascale fără să folosim vopsea cumpărată, despre care ştim destul de bine câte chimicale conţine şi la ce riscuri ne expunem când o folosim.

Doamna şi-a creat propria reţetă de a obţine vopseaua, iar această metodă ne uimeşte. Aceste vopsele se bazează în totalitate pe compuşi naturali din fructe şi legume, iar eficienţa cu care pot fi vopsite ouăle uimeşte la nivel de rezistenţă şi frumuseţe.

Paşii pentru a crea vopseaua sunt foarte simpli. Pentru culoarea galbenă se vor folosi 5 morcovi, pe care îi vei fierbe cu o lingură de sare, o lingură de praf de curcuma (turmeric) şi două linguri de oţet. Compoziţia se fierbe pentru 30 de minute şi se lasă să se răcească, apoi se scufundă ouăle în compoziţie şi pentru efect maxim se lasă în aceasta până a doua zi.

Pentru culoarea roşie se va folosi o sfeclă roşie, o lingură de sare şi două de oţet. Pentru portocaliu se folosesc foile uscate de ceapă, de la 4 sau 5 cepe, împreună cu o lingură de sare şi două de oţet. Pentru turcoaz (un fel de verde) se poate folosi o jumătate de varză roşie cu o lingură de sare şi două de oţet.

Extrem de interesant! Va invitam sa explorati si sa descoperiti si dvs insiva pentru obtinerea altor culori!

7 idei practice pentru orice bucătărie

Sunt atâtea probleme în ziua de astăzi iar timpul nu e niciodată suficient pentru a le rezolva pe toate. Care e soluţia? Să găsim mici trucuri care să ne ajute să eficientizăm timpul care trece de multe ori cu viteza luminii. În aceste imagini ne sunt prezentate câteva dintre soluţiile de moment la care putem apela atunci când situaţia o cere.

De multe ori am lăcrimat atunci când trebuia să tocăm o ceapă fără să ştim că remediul este unul foarte simplu. E de ajuns să punem puţin oţet pe tocător şi vom fi mai veseli ca niciodată deoarece nicio lacrimă nu va mai apărea în colţul ochilor.

Atunci când desfăcutul unui borcan cu filet ne pune mai probleme, o soluţie la îndemână ar fi două benzi elastice care se fixează una pe borcan şi cealaltă pe capac. Ţinând strâns borcanul, ne va fi foarte uşor să desfacem capacul deoarece mâinile nu vor mai aluneca.

Dacă dorim să verificăm prospeţimea ouălor e necesar să le scufundăm într-un pahar cu apă. Dacă se lasă la fund sunt numai bune pentru consum, în caz contrar nu ar fi indicat să le mai păstrăm.

Din când în când tocătorul trebuie curăţat şi dezinfectat pentru a elimina mirosurile intrate în esenţa lemnului. Pentru acest lucru presărăm puţină sare şi frecam foarte bine suprafaţa tocătorului cu ajutorul unei jumătăţi de lămâie.

Curăţatul cojii de pe ouă ne dă bătăi de cap? Există o reţetă simplă care constă în adăugarea unei mici cantităţi de bicarbonat de sodiu în apă. După ce apa atinge punctul de fierbere, luăm oala de pe foc şi lăsăm ouăle pentru aproximativ 12 minute.

Dacă vrem să păstrăm zahărul uscat putem adăuga câteva bezele şi problema este ca şi rezolvată. Păstraţi vinul la o temperatură numai bună pentru a fi servit cu ajutorul câtorva boabe de struguri puse în prealabil în congelator. Este o soluţie mai bună decât cuburile de gheaţă care se topesc şi diluează lichidul bahic.

Abia atunci când punem în practică astfel de idei simple ne dăm seama cât de eficiente sunt în activităţile noastre de zi cu zi.

Sursa: LEAF via Youtube

Autor text: LiveBiz.ro