Rasuceni este una din cele mai sarace localitati din Romania

Un studiu publicat de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) releva cu acuratete localitatile din Romania cu cea mai mare dezvoltare, respectiv pe cele mai subdezvoltate, din punct de vedere social.

„Clasamentul” se afla in Anexa 1 a raportului numit „Disparitati si fluxuri in fundamentarea social-economica a regionalizarii administrative a Romaniei”, coordonat de prof. univ. Dumitru Sandu, sociolog la Universitatea Bucuresti.

Ierarhizarea realizata in cercetare este facuta in baza asa-numitului Indice de Dezvoltare Sociala Locala (IDSL) care ia in calcul sapte indicatori diferiti: nivelul de educatie, varsta medie, speranta de viata, numarul de autoturisme la mia de locuitori, suprafata medie a locuintei, consumul de gaze pe locuitor, categoria de marime a localitatii.

Comuna Dumbravita, Timis – cea mai bogata localitate din Romania

In baza acestui indice, cele mai dezvoltate 10 localitati din Romania sunt:

• Comuna Dumbravita, judet Timis (IDSL 125)
• Orasul Voluntari, judet Ilfov (113)
• Comuna Corbeanca, judetul Ilfov, si orasul Predeal (112)
• Municipiul Cluj-Napoca (105)
• Orasul Busteni (104)
• Municipiul Sibiu si orasul Sinaia (103)
• Municipiul Bucuresti (100)
• Municipiul Timisoara (99)

Comuna Necsesti, Teleorman – cea mai saraca localitate din Romania

La polul opus, cele mai putin dezvoltate localitati sunt:

• Comuna Necsesti, judet Teleorman (IDSL 12)
• Comunele Rasuceni, judet Giurgiu, Coroiesti, judet Vaslui, Seaca de Padure, judet Dolj, si Schitu, judet Giurgiu (IDSL 17)
• Comunele Danicei, judet Valcea si Gogosi, judetul Olt (IDSL 18)
• Comunele Deleni, judetul Vaslui, Toporu, judetul Giurgiu si Salcuta, judetul Dolj (IDSL 19)

In harta de mai jos sunt reprezentate cele mai dezvoltate zece localitati din tara, respectiv cele mai putin dezvoltate. Cu un click pe fiecare simbol, veti afla populatia asezarii, conform recensamantului din 2011, respectiv Indicele de Dezvoltare Sociala Locala al fiecarei.

View IDSL in a larger map

Raportul mai arata ca in afara „stiutelor situatii de buna locuire din orasele mari de peste munti” (Cluj, Sibiu, Timisoara – n.r.), s-a format o noua categorie de localitati cu situatie de locuire foarte buna, apropiate de orase mari, puternic dezvoltate, precum Bucuresti si Timisoara. Acestora li se adauga trei statiuni de pe Valea Prahovei, pentru completarea unui Top 10 al dezvoltarii sociale in Romania.

Autorii studiului precizeaza si ca 11 dintre cele 20 de localitati de maxima dezvoltare, orase sau comune, sunt localizate in Transilvania sau in regiunile vestice iar cinci sunt din aria capitalei. In schimb, din seria ultimelor 20 de localitati ca rang de dezvoltare sociala, 15 pot fi localizate in judetele din sudul tarii, din sudul Munteniei si al Olteniei. „Tendintele se regasesc si in lista scurta a primelor si ultimelor 10 localitati in ierarhia dezvoltarii sociale”, se mai arata in raport.

Polul saraciei s-a mutat din Moldova in Oltenia

Acelasi studiu reda si o harta a tarii, in functie de Indicele de Dezvoltare Sociala Locala la nivel de judete, pe care o redam mai jos. Din acest punct de vedere, doar cinci judete din Romania se incadreaza in categoria celor dezvoltate: Brasov, Cluj, Ilfov, Sibiu si Timis.

 

Studiul remarca faptul ca, in ciuda cliseelor despre saracia din Moldova, cea mai saraca zona este in sudul tarii. „Imaginea publica de situare a polului saraciei in Moldova este corectata prin datele foarte puternice pe care este construit IDSL. (…) Cele mai sarace judete ale tarii sub aspect social sunt nu in Moldova ci in sudul tarii, la Teleorman si Giurgiu (cu valori IDSL pe total judet de 50 si, respectiv, 53, comparativ cu Botosani si Vaslui care au un indice de dezvoltare sociala de 55)”, se mai arata in raport.

Explicatia pentru aceasta stare de fapt este data in acelasi studiu: „Fenomenul este de pus pe seama unui proces de lunga durata de atractie a elitelor locale catre orasul capitala, de saracire a comunelor din judete precum Giurgiu si Teleorman in primul rand sub aspectul capitalului uman prin emigrarea catre Bucuresti a tineretului”.

sursa