În fiecare an, pe 2 iunie, este marcată Ziua Națională a Adopției

Pe 11 februarie 2014, plenul Camerei Deputaților a adoptat propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naționale pentru Adopție în data de 2 iunie, cu 292 voturi pentru și 5 abțineri.

Proiectul de lege a fost inițiat în aprilie 2013, de către 12 parlamentari din întreg spectrul politic, având ca scop principal promovarea adopției naționale. La 29 octombrie 2013, propunerea de lege a fost adoptată de plenul Senatului, cu 103 voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere. Senatul a fost prima Cameră sesizată în acest caz, iar inițiativa legislativă propune ca autoritățile și instituțiile publice, organismele neguvernamentale, reprezentanțele diplomatice ale României, precum și alte instituții românești din străinătate să organizeze programe și manifestări de promovare a adopției dedicate acestei zile, activitățile urmând a fi coordonate de către Oficiul Român pentru Adopții.

Ziua Națională a Adopției

Totodată, se acordă posibilitatea Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și celei de Televiziune (SRTv), în calitate de servicii publice, să includă în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Instituirea unei Zile Naționale pentru Adopției are ca scop promovarea adopțiilor și propunerea de soluții pentru simplificarea procedurilor de adopție. Conform Oficiului Român pentru Adopții, procesul de adopție durează, în medie, în România, între 1,5 și 2 ani. Chiar și după intrarea în vigoare a Legii 233/2012 referitoare la regimul juridic al adopției, procedurile birocratice au rămas la fel de greoaie. În toamna anului 2012, numărul de copii adoptabili a rămas foarte redus, conform statisticilor Oficiului Român pentru Adopții: din peste 29 000 copii, doar 941 (3,22% din total) au fost declarați adoptabili. În anii anteriori, numărul copiilor adoptați a fost mai mare, respectiv 1 736 de copii înfiiați în 2011 și 1 921 în 2010. În 10 județe, procentul de copii care pot fi adoptați este de sub 1%.

preotul din Suceava

Poveste emoționantă: preotul din Suceava care crește 117 copii orfani

Preotul din Suceava Mihai Negrea, alături de soția sa, Iulia, au în grija loc nici mai mult, nici mai puțin de 117 copii orfani. în ciuda faptului că munca de a avea grijă de acești copii pare imposibilă, aceștia au reușit să le însenineze zilele acestor copii și să fie adevărați părinți pentru aceștia, arată stirilekanald.ro.

preotul din Suceava

Ba mai mult, părintele Negrea a asistat la prima nuntă a uneia dintre fetele sale adoptive, Ioana. Tânăra mireasă are o poveste de viață impresionantă, pe care o povestește preoteasa:

“Soțul meu (n.r. preotul Mihai Negrea) începuse lucrările la biserică. Stătea toată ziua aici, nu avea nimic, doar o clădire dărăpănată fără uși. A cunoscut 4 copii (mireasă Ioana, gemenii Romulus și Remus, și Alex – n.r.) cărora le murise mama. Soțul meu îi aducea zilnic, aici, la mânăstire, și mâncau din sandwich-urile lui. Copiii erau foarte necăjiți, aveau un tată paralizat și destul de dur. Soțului meu i-a fost milă și a început să-i oprească și peste noapte, dormeau cu el și mâncau din sandwich-urile lui. Acum, fata se mărită”, a mărturisit soția preotului, Iulia, pentru jurnaliștii de la WowBiz.

În prezent, Ioana a reușit să se căsătorească cu bărbatul pe care îl iubește, având o nuntă frumoasă, de la care tatăl ei adoptiv, preotul Mihai Negrea, nu putea lipsi.

Preotul din Suceava îngrijește 117 copii orfani

De altfel, părintele și soția sa mai au copii în grijă: în casă cresc 15 copii orfani, iar restul de 102 locuiesc într-un imobil din Vatra Dornei.

preotul din Suceava

“Ne-am obișnuit cu atâția copii, la început a fost greu că nu știam nici cantitățile pe care să le punem când pregăteam de mâncare. Acum ne-am învățat, nu mai știm să gătim puțin. Facem câte un cazan de 70 de litri de ciorbă pentru 50-60 de persoane câte sunt aici, la noi la Mânăstire, la Podul Cosnei. La Vatra Dornei sunt mai mulți de 100. În total sunt 117 copii. În zile de post și copiii mari țin post, dar celor mici le mai dăm lapte și ouă, nu pot ține post în totalitate. Toți merg merg la slujbe, așa s-au învățat. Fetele mă ajută la spălat, călcat. Mai spală vase în weekend că în cursul săptămânii învață”, a explicat Iulia.

Gabriela Coman, presedinta ANPDCA

Legea adopției a fost modificată în sensul scurtării termenelor și procedurilor

Modificările aduse legii adopției vor permite scurtarea termenelor privind declararea adoptabilității copilului, a celor aferente atestării familiei adoptatoare, a procedurilor în instanță și pentru exprimarea de către părinții naturali a consimțământului în vederea adopției, susține președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției (ANPDCA), Gabriela Coman.

Gabriela Coman, presedinta ANPDCAPotrivit acesteia, legea a fost adoptată de Camera Deputaților, este la promulgare la Președinție și va intra în vigoare la 4 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, timp în care trebuie aprobate și normele de aplicare și adaptat softul utilizat în procedura de adopție.

‘Schimbarea Legii adopției a venit ca un răspuns la dificultățile întâmpinate în cadrul procesului de adopție de către familiile adoptatoare și autorități. (…) Primul lucru constatat la reînființarea Autorității a fost că acești copii intră ușor în sistem, în medie 5.000 de copii pe an, petrec mult timp acolo, în medie 6 ani — 6 ani și jumătate, și ies relativ greu din sistem fie prin adopție fie prin reintegrarea în familie. În plus, dacă ne uităm la evoluția duratei medii de adopții, în ultimii trei ani am observat o creștere semnificativă, la 285 de zile pentru un copil din momentul în care este declarat adoptabil până este adoptat definitiv, și la 437 de zile pentru familia adoptatoare din momentul în care primește atestatul de familie adoptatoare până la adoptarea copilului’, a mai spus Gabriela Coman.

Printre cele mai importante modificări aduse de lege se numără scurtarea de la un an la șase luni a perioadei în care părintele natural sau rudele nu au putut fi găsiți sau refuză să colaboreze pentru integrarea lui naturală.

În cazul în care părinții, din motive neimputabile, nu fac demersuri de reintegrare, la un an de la acest termen copilul intră în Planul Individualizat de Protecție (PIP) pentru adopție.

După ce copilul a fost declarat adoptabil, valabilitatea acestei proceduri a fost extinsă de la 2 la 14 ani. ‘Înainte, între două proceduri de adopție, se pierdea un an ceea ce complica procesul pentru că am constata că, pe cât crește copilul, scade interesul familiilor adoptatoare’, a mai spus Gabriela Coman.
De asemenea, s-au produs modificări și cu privire la refuzul părintelui natural de a se prezenta în instanță pentru a încuviința adopția. ‘Dacă părinții nu se prezintă la instanță pentru a consimți adopția timp de două termene consecutive se consideră refuz abuziv’, a mai spus președintele Autorității.

În acest caz, instanța declară copilul adoptabil, drepturile părintești sunt suspendate, iar părinții naturali mai pot interveni doar până în momentul adopției definitive. ‘În acel moment, copilul devine copilul familiei adoptive, cu toate drepturile și obligațiile care decurg din acest statut, iar familia naturală nu mai are nicun drept’, a mai spus Gabriela Coman.

Pentru familia adoptatoare, în noua formă a legii s-au redus la jumătate formularele care trebuie adoptate, iar perioada de valabilitate a atestatului (primit de la autorități după evaluarea capacității de a fi părinți) se prelungește de la un an la doi ani.

Și perioada de analizare a familiei s-a redus de la 120 la 90 de zile.

În plus, atestatul nu va mai conține criterii de vârstă și de etnie a copilului, acestea urmând să fie luate în calcul în partea a doua a procesului.

În momentul în care există un copil adoptabil și o familie cu atestat începe procedura de potrivire, în care se caută părintele cel mai potrivit să răspundă nevoilor copilului respectiv. ‘Vom introduce în normele de aplicare criterii care să definească acest aspect, cum ar fi gradul de rudenie, sau dacă respectivul copil se află deja în plasament la acea familie’, a adugat Gabriela Coman.

Când se găsește familia potrivită, dosarul merge la instanță, care se pronunță pentru încredințarea în vederea adopției. Atunci, timp de trei luni, copilul merge la familia adoptatoare pentru acomodare. Când copilul se află deja în plasament la acea familie, această fază nu mai este necesară.

‘După perioada de încredințare, dacă lucrurile au mers bine, se merge din nou cu dosarul la instanță și aceasta pronunță încuviințarea adopției. Atunci copilul capătă toate drepturile, similare cu copilul biologic, iar părinții toate obligațiile aferente’, a explicat președintele Autorității.

În cazul în care nu se reușește adopția la nivel național, se trece la adopția internațională. În vechea lege, termenul era de doi ani, dar a fost redus la un an.

Gabriela Coman a mai explicat faptul că, în prezent, există o percepție greșită cu privire la numărul de copii adoptabili din România. ‘În momentul de față, în țara noastră, aproximativ 58.000 de copii beneficiază de o măsură de protecție, iar dintre aceștia doar 3.500 (6%) sunt adoptabili. Motivele acestei situații sunt multiple: o treime se află în plasament la rude, care nu doresc adopția, alți copii merg în vacanță acasă, iar alții, aproximativ 43%, ajung aici din cauza sărăciei’, a mai spus președintele ANPDCA.

AGERPRES/ (AS — autor: Ana-Maria Vasile, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)