Dana Nălbaru

Cunoscută cântăreață din România: Renunț oricând la… ca să fiu cu familia

Dana Nălbaru: Voi renunța oricând la orele petrecute la salon, la hainele asortate, la întâlnirile cu prietenele la cafea, la meseria mea și aplauzele celorlalți ca să fiu cu familia mea

Dana Nălbaru

Cunoscuta cântăreață Dana Nălbaru a făcut o frumoasă pledoarie pentru familie și pentru prioritățile din viața sa, atunci când a răspuns unei critici primite pe blogul personal, informează Știri pentru Viață.

Artista a fost apostrofată de o femeie care i-a reproșat că nu mai petrece mult timp îngrijindu-se de aspectul său fizic.Dana Nălbaru este căsătorită cu actorul Dragoș Bucur, cu care are doi copii.

Răspunsul Danei Nălbaru, care a impresionat oamenii din rețelele de socializare, sună după cum urmează:

dana nalbaru

TE PĂRĂSESC, IUBITO!
Te parasesc, iubito! Te parasesc pentru ca n-ai avut timp sa-ti vopsesti parul si sa-ti faci unghiile rosii. Te parasesc, iubito, pentru ca simt in palmele mele coapsele tale trecute de frageda tinerete. Te parasesc pentru ca te trezesti dimineata si ai grija de casa in care traim, in loc sa iesi la mall sa-ti schimbi garderoba. Te parasesc, iubito, pentru ca pui capul pe pieptul meu dupa ce ai culcat copiii, obosita si dornica de imbratisare. Scuza-ma, iubito, dar te parasesc pentru ca esti prea atenta la nevoile mele si ale copiilor nostri. Cand m-am casatorit cu tine si-am spus ca-mi doresc sa-mi fii alaturi o viata intreaga imi imaginam ca vei ramane mereu tanara, ca te voi lua de la salon si te voi duce direct la mare, ca pe-ai nostri copii ii vor creste vecinii si ca banii nu vor fi niciodata o problema. Te parasesc pentru ca n-am inteles a doua parte din “la bine si la greu”.
Cam asa isi imagineaza doamna care mi-a scris azi ca imi va spune sotul meu peste ceva timp. Redau mesajul dansei:
de ce nu ai grija de tine…??? pacat…..sa arati ca si cand ai fi o servitoare….DAR stiu servitoare care arata mai ingrijite…..
deci nu insulta pe cei ce te-au admirat….si inca o mai fac….. INGRIJESTE-TE….
ca o sa te lase si sotul tau….si sa nu te miri….
Ce nu stie dansa este ca-mi place sa fiu servitoare. Ca fac totul pentru copiii mei, sotul meu, familia mea. Ca voi renunta oricand la orele petrecute la salon, la hainele asortate, la intalnirile cu prietenele la cafea, la meseria mea si aplauzele celorlalti ca sa fiu cu ei. Ce nu stie dansa este ca ma trezesc in fiecare dimineata langa copiii mei, ca eu le fac micul dejun, eu le pregatesc hainutele, eu ii ingrijesc cand sunt bolnavi, eu le stiu bucuriile si supararile, le stiu cele mai mari si mai mici dorinte si fac ca acestea sa se implineasca. Eu sunt cea care le spune in fiecare noapte somn usor, pe mine ma striga daca au visat urat si la mine in brate vin si se arunca daca s-au lovit in joaca. Ce nu mai stie dansa este ca imi place sa fiu servitoare in casa mea si ca sotul meu este si cel mai bun prieten al meu, ca impreuna facem lucruri frumoase sa se intample, ca ne sprijinim unul pe celalalt si ca universul nostru este familia noastra. Ca suntem fericiti asa. Ca sub parul meu ciufulit, sub neingrijirea mea (care o fi aceea despre care spune dansa) se afla foarte multa fericire si liniste.
As vrea sa-i mai spun doamnei care mi-a scris ca mai sunt femei ca mine. Si suntem destul de multe, noi, astea neingrijitele, care am renunta oricand la micile placeri personale pentru marile placeri ale celor pe care-i iubim. Si, culmea, exista barbati care ne accepta asa si pentru care noi suntem cele mai bune si cele mai frumoase.…..
Tuturor celor care v-ati simtit vreodata prost ca n-ati avut timp sa “va faceti frumoase”:
Vreau sa stiti, dragile mele, ca sunteti deja frumoase. Toate. Si puternice, si bune. Ca oamenii care va judeca in acest fel pur si simplu nu inteleg tipul acesta de iubire. Ei nu inteleg cum poti renunta la tine pentru altcineva si, mai ales, cum poate un barbat sa te iubeasca pentru asta.
Va imbratisez!

50 DE PROPUNERI DE MĂSURI PENTRU POLITICI PRIVIND FAMILIA

50 de măsuri pentru ca România să (re)devină o țară de familii, nu de indivizi: de la reducerea TVA-ului pentru produsele de igienă, la stimularea antreprenoriatului în zonele rurale și legalizarea homeschooling-ului

Obiectivul general:
Cât mai multe familii, cât mai longevive, cât mai numeroase, asigurând membrilor acestora un mediu propice economic, social, protectiv și psiho-afectiv de formare și dezvoltare a personalității, iar națiunii continuitatea și dezvoltarea demografică, economică, socială și culturală.familia

Obiectivul etapei actuale: Completarea și adaptarea legislației pentru familie existente și crearea de instituții și organizații necesare îndeplinirii obiectivului general, pentru sprijinirea realizării funcțiilor familiei.

 

I. INSTITUȚII PENTRU FAMILIE
1. Crearea unei structuri dedicate – Secretariat de Stat pentru Familii (SSpF) – în Ministerul Muncii, care va colabora cu: instituții specializate de stat, cultele religioase, asociațiile de familii, alte organizații non-profit, mass-media, pentru a sprijini și ocroti familia, prin:

  • organizarea și coordonarea studiilor statistice, demografice, sociologice, psiho-sociale asupra familiei, prin colaborare cu Institutul Național de Statistică, Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții, Academia Română, alte instituții și centre de cercetare socială, inclusiv universitare;
  • elaborarea, pe baza acestor studii, a politicilor publice pentru familie;
  • întocmirea unui plan coerent pe termen mediu și lung de redresare a ratei demografice a României;
  • organizarea unei Conferințe Anuale a Familiilor.

2. Crearea unui Institut de studii pentru Familie / Institut pentru Familii (IPF) prin colaborarea între instituțiile de stat și structurile, non-guvernamentale. Implicarea și colaborarea cu IPF și SSpF, prin studii, sondaje, expertize, instrumente sociologice, a unor structuri științifice subordonate autorităților (Academia Română, institute de cercetare, universități etc.).
3. Crearea unei Comisii permanente pentru Problemele Familiei, în Parlamentul României, al cărei scop va fi analizarea, revizuirea și refacerea prevederilor legislative privind familia.

II. CULTURA FAMILIEI
4. Campanii în parteneriat Stat – Asociații de Familii, pentru conștientizarea importanței familiei și căsătoriei, maternității și paternității (ex.: „Săptămâna căsătoriei”; evenimente de Ziua Copilului) ca și pentru informarea asupra drepturilor pe care familia și membrii săi le au în România.
5. Măsuri și consiliere pentru asumarea rolurilor familiale conform vârstei și sexului, împotriva deresponsabilizării părinților, alienării soților, sexualizării precoce a copiilor. Modificarea, în sensul înăspririi, a legilor privind pornografia și publicitatea, pentru a). protecția minorilor; b). prohibiția publicității la servicii sexuale mascate; c). suprimarea publicității indecente la produse și servicii comune.
6. Majorarea pedepselor penale pentru agresiunea asupra femeii însărcinate; recunoaşterea copilului nenăscut ca victimă distinctă în cazurile de violenţă domestică.
7. Anularea subvențiilor publice pentru avort și mijloace contraceptive; direcționarea fondurilor astfel eliberate către servicii de sănătate maternă.
8. Majorarea pedepselor pentru pruncuciderea imediat după naștere, la nivelul celor din Codul Penal anterior.

III. LOCUINȚE PENTRU FAMILII
9. Continuarea programului „Prima Casă” și diversificarea acestuia acestuia prin opțiunea de susținere a chiriilor pentru familiile tinere („Prima Chirie”).
10. Construirea din fondurile administrațiilor locale a unor locuințe pentru a le închiria tinerelor familii pe o perioadă de maxim 10 ani cu posibilitatea cumpărării acestora de către chiriași.
11. Elaborarea, în parteneriat Stat – Asociații de Familii, a unui plan pentru construcția și utilizarea eficientă de locuințe sociale destinate familiilor cu resurse insuficiente (fără adăpost, având printre membri persoane cu handicap etc)., inclusiv valorificarea locuințelor abandonate.

IV. MĂSURI PENTRU STIMULAREA NATALITĂȚII ȘI REDRESAREA DEMOGRAFICĂ
12. O sumă substanțială acordată pentru fiecare naștere, începând de la cel de-al doilea copil, destinată exclusiv uneia din următoarele opțiuni: a). rentă viageră pentru mamă, b). construcția sau renovarea locuinței, c). bursă de studii pentru copii.
13. Pentru mamele cu cel puțin 3 copii, posibilitatea de reducere a vârstei de pensionare cu câte 2 ani pentru fiecare copil.
14. Reducerea TVA-ului la 5% pentru produsele de igienă și îngrijire necesare copiilor de până la trei ani de viață extrauterină (ex. scutece, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii, produse pentru igiena corporală, mobilier pentru copil – leagăn, scaun, pat și scaun de mașină).
15. Extinderea concediului pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani de viață extrauterină, respectiv 5 ani de viață extrauterină, pentru copilul încadrat în oricare dintre gradele de handicap.
16. Demararea unui program de sprijin pentru femeia însărcinată și tânăra mamă aflată în dificultate care să ofere: sprijin material, consiliere psiho-socială, medicală, juridică, pe perioada sarcinii și în primul an de viață extrauterină al copilului, prin colaborarea dintre SSpF și organizațiile non-guvernamentale. Acordarea unei indemnizații pentru femeia însărcinată (după 14 săptămâni
de sarcină) care să o sprijine în acoperirea nevoilor speciale care apar în perioada sarcinii.
17. Sprijinirea practicării meseriei de bonă/dădacă. Asigurarea opțiunii de furnizare a serviciilor de bonă profesioniste.
18. Încurajarea adopției interne (de către familii din România) prin campanii publice de conștientizare, prin identificarea activă a părinților cu potențial de adopție și prin simplificarea procedurilor de adopție.
19. Sprijinirea cuplurilor infertile în vederea adopției, sau pentru remedierea infertilității prin tehnologii procreative naturale/etice.
20. Sprijinul constând în stimulente materiale (prime de reintegrare), consiliere juridică, economico-profesională și psiho-socială pentru revenirea în țară a familiilor tinere emigrate.
21. Încurajarea mutării și dezvoltării în zona rurală a comunităților de familii tinere, stimularea asocierii acestor familii în proiecte comune pe termen mediu (ex.ferme zootehnice, livezi, podgorii, etc) și facilitarea accesului produselor acestora pe piețe urbane. Prin finanțare a unor stagii pe lângă aceste comunități funcționale se poate disemina modelul în rândul celor ce doresc să realizeze noi comunități.

V. ARMONIZAREA VIEȚII DE FAMILIE CU CARIERA
22. Încurajarea contractelor de muncă cu timp flexibil și a tele-muncii pentru părinți.
23. Creșterea numărului de zile libere pentru tați la nașterea unui copil.
24. Înființarea și susținerea de Centre pentru Familie (Family Points) – locații special amenajate cu servicii diverse, flexibile, dedicate si personalizate, precum: posibilitatea lăsării copilului mic în grijă specializată pe perioade scurte pentru ca părinții să poată realiza activități strict necesare și urgente.
25. Asigurarea la locul de muncă a unui mediu propice și familiilor angajaților. Susținerea angajatorilor care aplică aceste măsuri, după modelul facilităților oferite companiilor care operează în zone defavorizate.
26. Stimularea angajării părinților din familii numeroase, prin asigurarea de subvenții/facilități angajatorilor, după modelul facilităților oferite companiilor care operează în zone defavorizate.

VI. PROTECȚIA PERSOANELOR VÂRSTNICE
27. Încurajarea și promovarea programelor de susținere a activității vârstnicilor/pensionarilor în familii, comunități sau în alte locații, după specificul experienței acestora. Completarea și implementarea strategiei naționale a Ministerului Muncii pentru promovarea „îmbătrânirii active” și protecția persoanelor vârstnice 2015–2020, cu programe de sprijinire a circulației persoanelor vârstnice în locuri de muncă similare, din alte localități sau din alte țări ale UE.
28. Stimularea antreprenoriatului social pentru construirea/administrarea de „case pentru vârstnici”, care să completeze vechile azile.
29. Susținerea îngrijirii la domiciliu a vârstnicilor, în special de către familie, dar nu numai, din bugetul primăriilor. Programe de îngrijire și implicare pentru bunici.
30. Tichete de vacanță pentru familii, pentru ca mai multe familii să își poată permite o vacanță împreună, anual, în România.

VII. STABILITATEA CĂSĂTORIEI ȘI PROTEJAREA COPIILOR
31. Încurajarea consilierii/medierii de familie în vederea îmbunătățirii relațiilor de cuplu și a prevenirii divorțurilor.
32. Obligativitatea, în cazul soților cu copii minori aflați în întreținere care intenționează să divorțeze, a unui plan de consiliere/mediere familială și a unui plan de finanțare a educației minorilor asumat si semnat de ambii părinți.
33. Extinderea, la nivel național, în regim de parteneriat Stat – Asociații de Familii, a programelor de tip „Școala părinților”.
34. Educație financiară pentru familii, prin îmbunătățirea strategiei ANPC privind educația financiară 2012–2017.
35. Eliminarea posibilității minorilor de a obține avort și servicii de „planificare” fără acordul părinților.
36. Majorarea vârstei consimțământului sexual la 16/18 ani.
37. Apărarea copiilor de abuzuri prin înăsprirea pedepselor pentru infracțiuni sexuale împotriva copiilor.

VIII. PUNEREA ÎN PRACTICĂ A DREPTULUI PĂRINȚILOR DE A-ȘI EDUCA COPIII CONFORM CU PROPRIILE VALORI
38. Participarea asociațiilor de părinți la toate etapele procesului decizional instituționalizat, la stabilirea programelor școlare și a conținutului manualelor care privesc educația moral-valorică (educația religioasă, educația pentru sănătate și familie etc).
39. Legalizarea „educației acasă” (homeschooling), după modelul nord-american.
40. Revenirea la 7 ani ca vârstă minimă obligatorie de școlarizare.

IX. MĂSURI FINANCIARE ÎN SPRIJINUL FAMILIEI
41. Reducerea impozitelor pe venit și pe proprietăți ale cuplurilor căsătorite, pentru prima proprietate.
42. Dublarea actualelor deduceri personale din impozitul pe venit pentru persoanele aflate în întreținere. Continuarea programului cu reduceri progresive ale impozitelor pe venit pentru persoanele cu copii minori în întreținere.
43. Încurajarea microeconomiei și a inițiativelor economice familiale (întreprinderi de tip familial) prin diminuarea sau anularea totală a impozitării acestora.
44. Includerea în sumele deductibile din impozitul pe venit a cheltuielilor pentru servicii și bunuri de consum de bază destinate creșterii și educării copiilor preșcolari.
45. Creșterea la 5% a sumei redirecționabile din impozitul pe venit plătit de persoanele fizice către persoanele juridice non-profit care oferă activități sportive, educative, culturale etc. pentru copii.
46. Actualizarea, anual, a oricărui sprijin financiar în raport cu salariul minim pe economie.
47. Urmărirea apropierii graduale a beneficiilor acordate familiilor din România (în prezent 1,32% din PIB) cu media europeană a beneficiilor acordate familiilor (în prezent 2,2% din PIB).

X. MĂSURI PENTRU SĂNĂTATEA FAMILIEI
48. Completarea, de urgență, a rețelei medicilor de familie, în așa fel încât să ofere acces real întregii populații la serviciile medicale.
49. Implementarea în rețeaua medicilor de familie a programului „telemedicina”, care să ofere diagnostic și tratament specializat pacienților aflați la mari distanțe de spitale.
50. Asigurarea în practică și în timp real necesar a tuturor investigațiilor (inclusiv imagistice) și tratamentelor privitoare la prevenirea, diagnosticarea la timp și prevenirea cancerelor mamare și uterine și a obezității infantile.

coalitia-pentru-familie-logo-si-adresa
Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”
Asociația PRO VITA-filiala București

Soarta tragică a familiei care a insistat să facă onest o afacere cu fonduri europene. Două decese, iar paguba plătită de copii

Bucuria unei finanţări UE, prin vechile de acum fonduri Sapard, s-a transformat într-un ghinion mortal pentru familia Gîscă din Giurgiu. Doi membri din cei patru ai familiei şi-au pierdut viaţa în urma disputelor cu autorităţile şi cu firmele de construcţii. Fostul subprefect de Giurgiu a cerut să i se cedeze afacerea ca să-i scape de probleme.

Medicul veterinar Dan Gîscă a primit la sfârşitul anului 2006 o veste minunată la acel moment. Familia sa urma să aibă la dispoziţie 200.000 de euro, fonduri europene de tip SAPARD, pentru a realiza visul tatălui său. O fermă de capre ce urma să fie amenajată în satul giurgiuvean Ghizdaru. De administrarea proiectului urma să se ocupe fraţii Dan, sora sa Emilia, dar şi tatăl lor, Marian Gîscă.

“Doream să-i ofer tatălui o ocupaţie la bătrâneţe”, îşi aminteşte Dan. Visul s-a transformat în cel mai groaznic coşmar pentru care mai plătește și acum. “Asta pentru că am vrut să facem totul onest şi ne-am aşteptat, naivi, ca şi ceilalţi – parteneri, autorităţi – să fie la fel de cinstiţi”, îşi începe acesta păţaniile dramatice.

Ferma-capre2Firma de construcţie a cerut să aducă cu taxi-ul muncitorii

Doar câteva luni a durat bucuria familiei. La trei zile de la semnarea contractului de finanţare, s-au pus la muncă şi au ales firma care să ridice ferma. A fost selectată, prin ofertă publică, Elirod Construct srl din Giurgiu şi s-a angajat ca diriginte de şantier în persoana lui Sofian Niculescu. S-a achitat în avans suma de 150.000 de lei (45.000 de euro la cursul din acel an) către antreprenor pentru ca lucrările să meargă cât mai repede, susține Dan Gîscă.

La sfârşitul primăverii lui 2007, în timpul lucrărilor, a avut loc un conflict între Marian Gîscă şi administratorul firmei de construcţii de la acel moment, Nelu Pruteanu.

“Acesta din urma a refuzat un alt mijloc de transport pentru muncitorii săi în afară de taxi. Tata i-a propus CFR sau închirierea unui microbuz pentru cei cinci-şase constructori. Conflictul a devenit ireconcibiabil şi în aceste condiţii tata i-a cerut să prezinte situaţia de lucrări la zi, pentru a încheia socotelile”, îşi aduce aminte Dan Gîscă.
Foto: Dan Gasca

Familia a hotărât să oprească contractul cu firma respectivă şi să închidă şantierul pentru a recupera diferenţa de bani de la societate. Pentru a nu returna banii primiţi în avans, susţine Dan Gîscă, Elirod Construct a întocmit acte din care să reiasă că a lucrat cât fusese plătit şi prin urmare nu are nimic de restituit, mai susține acesta.

Medicul veterinar susţine cu acte că spune adevărul. Firma de construcţii a prezentat facturi întocmite după încheierea lucrărilor. Astfel, Elirod Construct a părăsit şantierul pe data de 14 iunie 2007 şi nu a mai revenit, aspect constatat şi de procesul verbal de recepţie al lucrărilor semnat numai de dirigintele de şantier, datat pe 15 iunie 2007. În plus, ferma de capre nu este nici astăzi terminată.

De partea cealaltă, familia Pruteanu are mai multe decizii favorabile în instanțele de judecată.

„Nu este adevărat nimic din acuzațiile dumnealui. Ne-a dat în judecată și a pierdut. Nu ne-a plătit în avans și noi nu am dat banii înapoi. Așa ceva nu este adevărat nimic din acuzațiile sale. El a cerut finanțarea și a cheltuit banii. Din punctul său de vedere, toată lumea este de vină, mai puțin el. Așa ceva nu se poate. Noi nu avem nicio vină, dacă am fi avut, am plătit noi paguba, ne-ar fi obligat instanțele”, ne-a precizat Jana Pruteanu, acționarul firmei.”

Decesul tătălui

tatal

Ca orice familie naivă şi încrezătoare în autorităţi, familia Gîscă a reclamat la Poliţie și apoi la procurori. În 2008 Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu emite rezoluţia de începere a urmăririi penale pentru dirigintele de şantier şi trimiterea dosarului la Poliţie pentru continuarea cercetărilor pentru constructor. “Apoi cele două dosare sunt conexate, se dispune nouă expertiză şi lucrurile se întorc împotriva noastră”, se mai plânge Dan Gîscă.

Cu un înainte, experţii SAPARD au stabilit un prejudiciu de 65.209,34 lei (mai mult de 20.000 euro) pentru faptul că nu se lucraseră mai nimic. S-a făcut o imputare către familia Gîscă.

Disputele cu autorităţile şi firma de construcţii s-au întins mai bine de un an şi au agravat boala de inimă a lui Marian Gîscă. “Era cu inspectorii SAPARD după el, certurile cu firmele de construcţie şi diriginte de şantier erau în toi, toate acestea i-au afectat boala. A suferit un atac de inimă în noiembrie 2008 care i-a fost fatal. De un an i se agravase afecţiunile la inimă”, îşi aminteşte fiul acestuia.

Fără fermă, cu inspectorii SAPARD la uşă, gată să le ceară banii înapoi, pe 25 februarie 2009 se emite Ordonata 3511/P/2007 de scoatere de sub urmarire penală a dirigintelui de santier şi NUP pentru constructor.

Motivare: “mortul nu a făcut contestaţie”

S-a făcut contestaţii la această decizie, dar prim-procurorul Parchetului Curţii de Apel Giurgiu a dat NUP, cu drept de recurs la Curtea de Apel Bucuresti.

„În Capitală, la Curtea de Apel mi s-a respins plângerea refuzând să o motiveze logic şi juridic”, consideră Dan.

Judecătorul Neculae Stan, de la Curtea de Apel, constată că această cauză nu mai poate fi judecată pentru că mortul, Marian Gîscă, nu a mai depus plângere la Ordonanţele procurilor din 2009. Bătrânul decedase cu un an înainte. “În 7 noiembrie 2008, tatal meu moare- stop cardiorespirator la fermă”, aminteşte spune fiul acestuia.NUP

Al doilea deces

În luna noiembrie 2011, Judecătoria Giurgiu admite plângerea lui Dan Gîscă împotriva ordonanţei penale şi s-a dispus retrimiterea cauzei în vederea redeschiderii urmăririi penale faţă de Sofian Niculescu, a completării cercetărilor faţă de Nelu Pruteanu, şi a finalizării probatorului.

Între timp, Ministerul de Finanţe constată că proiectul nu este finalizat la termen şi cere plata unor despăgubiri.

„Suma proiectului era de 200.000 euro, din care au fost accesaşi 545.045 lei, suma ce reprezintă debitul imputat mie şi surorii mele. La aceasta suma s-au adunat penalităţi şi majorări până la 900.000 de lei”.

Cumnatul lui Dan se sinucide în mijlocul scandalului dintre familie şi Fisc care dorea să-i execute veniturile ca să recupereze paguba.

“Nu pot comenta un asemenea gest şi cum nu a fost vreun bilet de adio, nu poate fi precizat clar motivul gestului său”, explică medicul veterinar.

Este ucisă şi ultima speranţă legală

Ultima speranţă a familiei că i se va face dreptate, s-a năruit pe data de 21 ianuarie 2013, când Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu a decis, prin procurorul, Radu Ionescu că nimeni nu este de vină pentru cheltuirea banilor pe lucrări care nu există în comuna Ghizdaru.

“Am o familie distrusă pentru că am vrut să fac o afacere onestă. Au preferat să fie de bune actele prezentate de firma de construcţie, în timp ce actele mele au fost ignorate. Tata a murit în urma certurilor, iar sora a avut o tentativă de sinucidere, nu şi-a revenit complet nici acum. Acum eu şi ea trebuie să plătim despăgubirile”, se plânge acesta.

În tot acest timp, în acte apărea că firmele şi-au executat toate lucrările, asta deşi ferma nu a fost gata niciodată, doar s-au ridicat pereţii clădirilor. Timp de peste doi ani, caprele achiziţionate pentru fermă au stat sub cerul liber, într-un ţarc improvizat.

Abramburelele justiției, în opinia medicului veterinar

  • “Răspunderea dirigintelui de şantier nu este una penală, ci o răspundere contractuală ce poate constitui obiectul unui litigiu civil”, este opinia lui Tudor Delea, inspector principal la Poliţia Giurgiu.
  • Referatul cu propunere de SUP, respectiv NUP spune la pagina 6 că dirigintele de santier a semnat fără să verifice, iar la pagina 9 concluzionează că acesta a fost de bună credinţă în relaţie cu societatea.
  • Legat de prejudiciu se spune la pagina 6: dupa data de 21 iunie 2007 când a fost efectuată verificarea agenţiei constructorul a mai desfăşurat activităţi patru-cinci zile finalizând lucrările raportate. Mai jos pe aceiaşi pagină spune că lucrarile au fost finalizate în trei-patru zile.
  • Exact pe data de 25 iunie 2007 constructorul pune un proces verbal de oprire a lucrărilor. Dar pe data de 28 iunie 2007 şi 30 iunie 2007 constructorul cumpără materiale de construcţie.
  • Apoi constructorul cumpara materiale si pe data de 3 iulie 2007, pe 6 iulie 2007, dar pe 06 iulie 2007 pune alt proces verbal in care spune ca nu primeste energie electrica şi apă, deci nu putea sa lucreze. Apoi, iar cumpără materiale  de constructie, apoi pe 10 iulie 2007 alt proces verbal prin care spune acelasi lucru, apoi iar cumpara materiale, apoi pe 11 iulie 2007 alt proces verbal cu aceeaşi problemă, pe 16.
  • Pe 18 iulie 2007 cumapăra nisip, nisip despre  care expertul consilier al constructorului în Coraportul la expertiza, pagina 3, spune ca a fost folosit la prepararea betonului şi mortarului pentru zidarie. Unde este acordul scris? Nu există.
  • Judecatorul spune că eu recunosc ca am făcut plângere, la pagina 4 spune ca eu recunosc ca nu am facut plangere – si nu clarifică. La pagina 2 eu îi spun că tata a murit, iar la pagina 5  cred spune ca titularul plângerii (tata) nu a mai facut plângere
  • În 2013 procurorul Ionescu consideră ca lucrarile au fost efectuate în perioada aprilie-iulie 2007, fără nici un document.
  • Ana Dobre procuror de caz în 2009, a fost deacord cu poliţistul Ion Ciocârlan care îmi dădea dreptate, iar în 2013, prim-procuror Ana Dobre este de acord şi cu procuror Ionescu care nu-mi dă dreptate.
  • Procuror Ionescu (cel care a soluţionat dosarul în 2013) era incompatibil, deoarece în 2011 a participat ca procuror de şedinţă în dosarul în care a fost anulată Ordonanţa emisă în 2009 de Ana Dobre. El a sustinut în instanţă că este tardiva plângerea mea şi ca este o cauza civilă, nu penală.

Subprefectul a cerut finanţarea familie pentru a rezolva problema

firma-Nei-Farm

Disperat după decesul tatălui său din 2008, Dan Gîscă a încercat să scape de afacere şi de finanţare: “L-am sunat eu pe directorul adjunct de la Agenţia SAPARD Giurgiu de atunci, Lucian Dumitru, şi l-am rugat să îmi găsească pe cineva care să preia proiectul pentru că eu nu îl puteam duce”.

Dumitru, ajuns între timp subprefect de Giurgiu, i-a spus că ar fi interesat să ia el firma şi finanţarea europeană. “Mi-a spus că din cauza funcţiei sale nu poate apărea în firmă şi mi-a propus să o cesionez părinţilor lui. L-am întrebat dacă acceptă să rămân minoritar în firmă, în ideea de continua demersurile în justiţie din poziţia de asociat”, mărturiseşte acesta.

“Iniţial a acceptat, apoi mi-a spus că totul sau nimic. În aceste condiţii, am acceptat să cesionez tot atât eu, cât şi sora mea. El nu a mai finalizat proiectul, firma a intrat în faliment şi eu şi sora mea am rămas cu garanţiile care au început să fie executate de ANAF. Cosntrucţia este devalizată, nu a fost finalizată şi s-a furat tot ce s-a putut de acolo. Este dosar penal pentu furt, cu autor necunoscut”, îşi continuă acesta dezvăluire.

Conform datelor publicate pe 21 noiembrie 2011 în Monitorul Oficial, Nei Farm, societatea deţinută de Dan Gâscă şi sora sa – Marian Enache, cedează societatea lui Maria şi Victor Dumitru, părinţii lui Lucian Dumitru. Nei Farm îşi schimbă denumirea în Daegevit.

”A fost un gest de omenie”

Actualul subprefect recunoaşte că firma a ajuns în familia sa, însă neagă că i-a condiţionat ceva lui Dan Gâscă. Mai mult, spune că i-a preluat firma doar ca sa-l ajute, nu pentru a recupera finanţarea europeană de 200.000 de euro. “A fost un gest de suflet mai mult. Eu îl ştiam pe Marian Gâscă, tatăl lui Dan. Acesta din urmă mi-a cerut să-i iau firma pentru că el munceşte în alt judeţ şi nu avea timp mereu  să ajungă  în Giurgiu pentru a rezolva diferite probleme în acest caz. Atât tot. Nu am luat bani din finanţarea europeană sau altceva”, a încercat să ne explice actualul subprefect. Asta după ce iniţial a închis telefonul şi a spus că este greşeală şi el nu ştie de firmele amintite.Lucian-Dumitru-subprefectLucian Dumitru

 

Sursa:http://www.libertatea.ro/ultima-ora/