Dacă citești din lirica populară, indiferent de zona folclorică, nu poți sa nu fii mișcat de dramatismul acestei creații populare care este bocetul.

Bocetul este o specie a  liricii populare, cântată de obicei în versuri sau cu cuvinte improvizate, pe o anumită melodie lamentată, care face parte din ritualul înmormântării. Prin bocet se deplânge moartea cuiva.

Bocetele, denumite și “vaieți” sau “cântici di moarti” se cântă pe o melodie uniformă, monotonă, întrerupte de strigăte de durere și plânsete zgomotoase ale femeilor specializate (bocioarele) în acest ritual sau ale rudeniilor mortului. Ele se produceau numai în perioada imediat următoare morții, în cele trei zile de priveghi (“paza mortului”), când mortul nu era lăsat niciodată singur, însoțind băuturile și mâncărurile (“pitî cu clisî și cu brânzî”, “bolfoi”, “zamă di hiribi or di curechi” ș.a.), precum și vinul, care însoțește în lumea satelor oamenii de la naștere și până după moarte (la pomeniri și de moși).

Cele mai sfâșietoare bocete sunt dedicate copiilor mici de către părinți, de copiii ramași orfani de mici părintelui plecat dintre cei vii, părinților care-și pierd copiii tineri, sau a soților care-l pierd pe cel drag (soț, soție) și lasă pe soțul supravețuitor cu grijile casei și grija creșterii copiilor mici.

Bocet din Oltenia
Ieri mi-am venit,
Că mi-am auzit,
Că mi-am adormit
Somn neprihănit
Și ieu mi-am venit
Cu mândră făclie,
Ceară de stupie,
Cu flori din grădină.
Ghituță făcute,
Cu ață legate,
Cu lacrămi udate.

***

Bocet din Moldova
Câte flori sunt pe pământ,
Toate merg la jurământ,
Numai floarea-soarelui
Șede-n poarta Raiului,
Face loc sufletului
Și odihnă trupului…

***


Bocet din Banat

bocetele

Înmormântare. Broșteni, Neamț, 1930 Foto: A. Chevallier

– Zori, dragă-mi surori,
Ce mi-ați zăbovit,
De nu mi-ați zorit
Într-astă dimineață?
– Noi nu am zorit,
Că noi am privit
Pân’ s-o despărțit
Fiu de către maică
Și de către taică,
Așa cum se desparte
Zi de către noapte,
Cocoșarii cântară,
Toți se deșteaptă,
Numai dumneata
Că mi-ai adormit
Somn nepomenit.
– Ieri de dimineață
Mi s-a pus o ceață
Ceață la fereastră
Și-o corboaică neagră
Pe sus învolând
Din aripi plesnind,
Pe mine m-a plesnit.

***

Mânca-te-ar și focul, moarte…
Căci nime’ nu te-a chemat
Și ai rupt din vârful florilor
Și mama copiilor,
Și-ai rupt floarea dintre vii
Și mama dintre copii,
Și ne-ai rupt din rădăcină
Ai luat floarea din tulpină.

***

În a plângerilor sale
Mi-am sfârșit duioasa cale,
Cale lungă și udată,
Toată-n lacrimi înecată…

***

Dar vai și vai, lele, vai,
Rogu-te cui te-ai ruga,
Rogă-te de clopotar
Să tragă clopotele tare
Să mergă răsunetul mare,
Pân’ la fiica domniei tale;
Despletescă cosița
Ca să-ți plângă moartea!

bocete, bocetele***

Dragii mamei copilași,
Haideți voi fără sălaș,
Să vă sărut pe obraz,
C-amu, iată, să vă las.

***

Toți oamenii merg în rând,
Numai dumneata în pământ.
Toți oamenii merg în pas,
Numa’ dumneata-n sălaș.

***Unde mergi dumneata acu,
Unde nu cântă cucu,
Nici nu ară cu plugu,
Nici ară, nici cară,
Nici seamănă grâu de vară.***Rămas bun, a mea soție,
Dumnezeu să te mângâie,
Crenguță de viorea,
Rămas bun, soția mea,
Rămas bun, soție dragă,
Fă bine de mă dezleagă
Tot în ziua de Rusale,
C-atunci îi ziua mai mare
Și-n ziua de Sânziene,
Că eu merg cu multă jele.
Tot în ziua de Ispas
C-amu mă duc și vă las.***

Ia-ți, soție, voie bună
De la apă, de la pod
Și de la norodul tot;
De la apă, de la vale,
De la soțul dumitale.

***

Dragii mei preoți cinstiți,
Faceți bine, îngăduiți,
Nu mă duceți așa tare,
Că-i destul ziua de mare
Ca să-mi pot lua iertare
De la mic și de la mare.

***

La poartă de țintirim –
Acolo ne despărțim
Și altu’ nu ne întâlnim
Pân-la ușa de județ.      (județ = judecată)
Atunci ne-om întâlni cu toți –
Nici atunci nu ne-om cunoaște,
Numai pe vorbele noastre.
La ziua de judecată –
Atunci s-o întâlni lumea toată.

***

Draga mea, măicuţa mea,
Ce m-oi face fără ea?
Draga mea, draga mea!
Că fata ce n-are mamă,
Până-i lume nu-i vigană!    (vigană = veselă)
Iară care n-are tată,
Până-i lume, niciodată.
Draga mea, măicuţa mea!
Că mama, cât îi de rea,
Trage pruncii lângă ea,
Dar tata, cât îi de bun,
Îşi aruncă pruncii-n drum.
Draga mea, măicuţa mea!

***

Bată-te focarea, moarte,
Că nu umbli în direptate,
Nu mergi unde eşti rugată,
Ci mergi unde eşti ţâpată,
Nu mergi unde eşti dorită,
Ci unde nu eşti trebuită.
Dar eu nu te-oi sudi rău,
Că eşti de la Dumnezeu!
Şi eu nu te-oi sudi tare,
Că eşti voia Lui cea mare!
O, bată-te focarea, moarte,
Că, dacă te-aş putea prinde,
Cu lacăte te-aş închide!

***

O, dragul meu cel ocol mare,
Plin eşti tu de supărare!
O, dragul meu, ocolul meu,
Am rugat pe Dumnezeu
Să-mi arate neamul meu,
Ca să mă vaiet şi eu!
Văd că nu l-am rugat bine,
Că m-am păcălit pe mine.

***

Mare negură-a picat
Pe dărab mare de sat.
Şi nimic nu a stricat,
Numai frunza din doi nuci
Şi tata de la doi prunci!
O, dragul meu, tata meu!

***

Cimitir cu iarbă verde,
Mila mea-n tine se pierde!
Cimitir, iarbă uscată,
Mila mea-n tine se gată!

***

Pus-am ţângălău pe boi
Să nu vii, maică, ’napoi!
Du-te, du-te, nu veni,
Să nu faci urât p-aci!

***

Eu, maică, te-am văietat
Până pânza ţi-am udat!
Şi, maică, te-oi văieta
Până pânza ţi-oi usca!

***

Eu, maica mea, te-oi petrece
Pân’ la casa ta cea rece,
Da-n casă nu m-oi băga,
Numai sub pereţi voi sta!
Casa ta mie nu-mi place,
Că-i casă fără oblace,
Pe unul să-ţi vină soare,
Pe altul – vânt şi răcoare!***
Maica mea, nu-ţi pară rău
Că fac larmă-n capul tău,
Că la mort aşa stă bine
Să-l vaiete oarecine!***
Umblă, maică, şi tot umblă,
Să te-ntâlneşti cu tata,
Să vă băgaţi car cu plată,
Să veniţi la noi odată,
Sau la Paşti, sau la Crăciun,
C-atunci e ospăţul bun!
La Crăciun v-om da colaci,
La Paşti, ouă împistrite,
Să aveţi şi voi merinde!***
Dragii mei, cei patru boi
Duc pe maica de la noi!
Trageţi boi, nu tragereţi,
Că pe maica mea-o duceţi!***Draga mele, maica mele!
Mânce focul doctorii,
Nu te putu tămădi,
Mânce focul potica,
Nu-ţi ajunse nimica!
Deschide-te, temeteu,
Ca să-ţi dau obolul meu!
Dar nu te deschide tare,
Că nu-ţi dau cu voie mare,
Ci cu mare supărare!***
Fii, măicuţa mea, iertată!
De mine nu-i fi uitată!
Fii, măicuţă, hodinită
Şi de noi fii pomenită!***
Rogu-te, măicuţa mea,
Nu merge pe drum prea tare,
Să te-ajung şi eu pe cale,
C-atâta mi-i mie bine,
C-aş merge şi eu cu tine!
Lasă-mă, măicuţa mea,
Sau la cap, sau la picioare,
Sau de laturile tale!***
Maica mea, vine seara,
Oare unde te-i culca?
Într-o margine de drum,
Ca şi omul cel străin,
Într-o margine de sat,
Ca şi omul fără sfat!***
Temeteu cu iarbă verde,    (temeteu=cimitir)
Maica mea-n tine se pierde!
Temeteu cu iarbă arsă,
Maica mea-n tine se-ntoarsă!***Draga mea, sora mea,
Cum ai putut tu muri,
Că nu te-au vindecat doctorii!
Hai deseară la oblace,
Să vezi pruncul ce-ţi mai face,
Hai deseară în grădină,
Să-ţi vezi pruncul cum se-alină!***
Bate moartea la fereastră
Şi eu nu sunt mântuit,
Cât mi-o fost viaţa de lungă
La moarte nu m-am gândit.
Am fost tânăr şi-n putere
Şi-am gândit să fac avere,
Dar acuma, la sfârşit,
Mă văd singur, părăsit.
Am gândit c-această lume
Va merge şi ea cu mine,
Dar acuma, la sfârşit,
Sunt singur şi părăsit.
Moarte, moarte,-ngăduieşte,
Firul vieţii mi-l lungeşte,
Să-mi vând a mea avuţie,
Să-mi iau scumpă-mpărăţie!
Mântuire, mântuire,
Eu am veşnica pieire,
De-aş vinde toată lumea,
Nu te-aş putea cumpăra.Să privim la Domnul Iisus,
Ce-a murit pe cruce, sus,
Moarte crudă-a suferit,
Prin ea că ne-a mântuit!Acum să-L primim cu toţii,
’Nainte de ceasul morţii,
Pe Hristos ce ne-a iubit,
Fie-n veci de veci slăvit!***
Sus, în cornul muntelui,
Este-un pat mândru-ncheiat
Din patru scânduri de brad.
Dar în pat, ce-i aşternut?
Iarbă verde de pe rât,
Floricele de pe câmp.
Peste iarbă – cerge dalbe,
Peste cergi – o perină.
Dar în pat, cine-i culcat?
Nicolae, mort de beat?
De-a fi beat, el s-a trezi,
De-a fi mort, va putrezi.
La picioare cine şede?
Şede cucul, jelnicul,
Care i-a schimbat glasul.
Dar la cap, dar cine şede?
Şede moartea, groaznica,
Care i-a legat limba.
Şi moartea din grai grăia:
– Schimbă, cuce, glas cu mine!
– Eu cu tine glas nu schimb.
Dară eu, cu glasul meu,
Când vine primăvara,
Scot afară plugurile,
Fetele cu cosele,
Nevestele cu cipcile,
Babele cu războaiele!
Iară tu cu glasul tău
Multe case-mpustieşti,
Soţ de soţie despărţeşti,
Părinţi de prunci,
Şi pe toţi îi duci
Pe deal, printre huci.***
Pe drumuţul d’alungat
Mergea-un car împiedecat,
Tot cu leacuri încărcat.
La Nicolae le ducea,
Dar nimic nu-i ajungea.
Dar Nicolae unde mergea,
Cu cine se întâlnea?
Tot cu popi şi cu dieci.
– Unde mergeţi, popi şi dieci?
– Noi mergem la pământuri
Să curuim între rânduri.
– Curuiţi la dreptate
Şi-mi faceţi şi mie parte:
De lunguţ – de-un stânjenuţ,
Şi de lătuţ – de-un păşuţ,
Şi înalt – numai de-un strat,
Să încap şi eu în pat,
Că leacul meu nu-i
Decât inima gorunului
Şi răsunetul clopotului
În fundul pământului!
Veniţi fraţi, veniţi surori,
Şi mă-mpodobiţi cu flori,
Veniţi şi voi, verişene,
Şi mă-mpodobiţi cu pene!***Dragul meu, tata meu!
Că m-oi uita prin teleac,
Nu te-oi vedea nici de leac!
Că m-oi uita prin ocol,
Nu te-oi vedea nici de dor!
Dragul meu, tata meu,
Vine popa, cu sfântul
Şi te-or duce cu totul!***
Nu te duce, soare, tare,
Că vine mortul pe cale!
Draga mele, maica mele,
Cum ai putut tu muri
Că nu te-or vindecat doctorii!***
Dragul meu, moşul meu,
Spune la măicuţa mea
Să trimită hainele,
Că eu mândru le-oi spăla
Şi le-oi trimite ’napoi
Pe fluierul vântului
În fundul pământului!
[Din “Poezii populare românești” – culegere de Ion Nijloveanu]

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.

Studii Geo-Tehnice

Realizam Studii Geo-Tehnice in Conditii Foarte Avantajoase

Cele mai bune preturi din piata. Sunati acum: 0769 057 340